Articole de acelasi autor

Anunt de mediu PRIMĂRIA MUNICIPIULUI VULCAN/ ”Realizarea unei centrale fotovoltaice pentru asigurarea consumului propriu de energie electrică a municipiului Vulcan”,

Petroșani. Jandarmii și polițiștii vor fi prezenți fizic în curțile școlilor

ITM Hunedoara. Amenzi de 184.000 de lei

La Orăștie și Cugir. Captură de peste 4,4 milioane de țigarete

Lupeni. Încă 12 blocuri intră în reabilitare

Felix Ostrovschi vă prezintă „Revista presei de altădată”. NU VREAU SĂ MĂ AȘTEPTE TOVARĂȘII!  

Vineri la Vulcan. Set complet de analize gratuite

Pentru pensionarii hunedoreni. Doar 180 de bilete de tratament

Atâta pot liberalii și pesediștii care conduc CEVJ. Protestul de la Mina Vulcan se amplifică

Petroșani. Combustie spontană în fostul perimetru minier Praga, deasupra cartierului Bosnea

Într-o vreme în care metafora moare de foame în poezia ultimei generații - hotărâtă să termine cu figurile de stil „declasate” ale tradiției dar și ale modernismului, și decisă să se cantoneze în cotidianismul cel mai prozaic -, ce surprinde în textele Ionelei Ablai este tocmai disponibilitatea metaforică. Metafora dezlănțuită, în cascadă - ca un salt mortal, improbabil și uluitor, între sensuri concret-abstracte și niveluri de realitate divergente - este forma stranie și impresionantă pe care o ia energia creativă a tinerei autoare în efortul de a configura din câteva trăsături verbale măiastre, o lume, un univers.

Așa cum știm de la Baudelaire, de la Rimbaud, Urmuz, sau Celan, poemul în proză construiește altfel de metafore decât poezia: le-aș numi metafore spațiale, sau spațializate, care desfășoară scene rapide pentru viziuni interioare fulgurante; le-aș numi metafore narative pentru o dramaturgie psiho-emoțională concentrată, în care visul stă alături de fabulos și absurd, pentru a tatona o lume mai autentică, mai adevărată.

Poemele în proză ale Ionelei Ablai sunt un fel de scurte scenarii inițiatice pentru accesul la o suprarealitate care îmbibă și împânzește simțurile comune și mentalul diurn, în ciuda ignoranței noastre. Rupând continuitatea aparentă a conștiinței, conferindu-i dimensiuni noi, dincolo de rațional și de logica aparentă, printr-un efort imaginativ și lingvistic curajos ca un salt în neant, aceste mici bijuterii scripturale - de o enigmatică acuitate - ne lărgesc în mod vizionar percepția realității și înțelegerea propriului nostru neînțeles.

Magda CÂRNECI

Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, deschis la Banca Transilvania.