17.11.2021,  22:11:13 | 0 comentarii | 119 vizualizari
Marian Boboc vă prezintă anul 1920 din volumul recent lansat: „Din cronicile Devei în presa vremii”
Booking.com
de Marian BOBOC

FILIALA JUDEȚEANĂ A ASOCIAȚIEI FUNCȚIONARILOR PUBLICI

 

Adunarea generală a funcționarilor publici din județul Hunedoara hotărăște, la 3 iulie, în sala prefecturii, înființarea filialei județene a Asociației funcționarilor publici din Ardeal, Banat și părțile ungurene. Prim-notarul județean Emil Boeriu este ales președintele filialei Hunedoara. Asociația, care are sediul central la Cluj, își propune „ridicarea și apărarea intereselor morale și materiale ale funcționarilor publici”. Aceste deziderate vor fi puse în practică prin: „a. congrese, adunări, conveniri sociale; b. editarea de publicațiuni și reviste; c. aranjarea cursurilor pentru educația specială a funcționarilor; d. sprijinirea prin burse și călătorii în străinătate; e. înființarea de cabinete de lectură și biblioteci; f. înființarea de cămine pentru văduvele și copiii orfani ai funcționarilor; g. înființarea de societăți de asigurare, cooperative de consum, de credit și înmormântare; h. zidirea de locuințe pentru funcționari și sprijinirea cumpărării de locuințe, mijlocind credite ieftine; i. întemeierea stabilimentelor igienice pentru funcționarii bolnavi”.

Și încă un amănunt important, cotizația, denumită „taxa de activ”, este după salariu: 6 lei - pentru funcționarii clasele VIII-XI - și 2 lei - pentru cei cu clasele I-VIII. 

 

ÎN CONTRA TĂBĂCĂRIEI

 

Consiliul orășenesc Deva aprobă deschiderea unei tăbăcării aproape de centrul orașului. Fapt care declanșează reacția profesorului Mănciulescu, ce înaintează autorităților în drept un protest în care arată riscurile „infectării și mai mari a atmosferei Devei”.

Redacția „România Liberă” aprobă, în ediția din 18 iulie 1920, gestul profesorului Mănciulescu pe care îl vede asumat și de ceilalți deveni: „Suntem convinși că protestul d-lui Mănciulescu întrunește aprobarea și mulțumita tuturor cetățenilor noștri”. Ba mai mult, redacția cere edililor o atitudine mai hotărâtă în fața neregulilor urbei: „Nu ar strica a controla și mai estins a celor ce se fac în sarcina autorităților”. 

 

DONAȚIA REVIZORULUI

 

La încheierea anului școlar al școlilor primare, revizorul școlar Valeriu Pană donează o sumă importantă: 1.000 de lei. Destinația banilor e una cât se poate de cultural-educativ: cumpărarea de cărți pentru bibliotecile școlare. Direcțiunea școlilor primare din Deva nu poate rămâne insensibilă față de un asemenea gest și îi adresează  o „mulțămită publică”: „Simțim cea mai plăcută datorință a mulțumi și pe această cale D-lui Revizor, pentru dragostea ce a arătat-o prin acest gest nobil, față de școalele noastre primare”. 

 

CONCERT&DECLAMAȚII

 

În sala festivă a Școlii normale din Deva are loc în după amiaza zilei de miercuri, 21 iulie, o „producție muzicală literară”, susținută de Ion Corăscu și George Florescu. De vânzarea biletelor s-a ocupat… croitoria Chinda.

 

ȘCOALĂ P.T.T.

 

În iulie conducerea „telegrafo-poștală” din Deva organizează o școală practică de poștă, telegrafie și telefon, pentru impegați și pentru personalul de conducere. Fiecare elev primește zilnic o diurnă de 15 coroane. După absolvirea școlii, absolvenții sunt numiți în corpul telegrafo-poștal din ținuturile alipite.

 

CRONICA UNUI JURĂMÂNT ANUNȚAT

 

Sub titlul „Solemnitatea depunerei jurământului de către recruții Regimentului 4 Grăniceri”, „România Liberă” alocă, sub semnătura M. (nu e greu de dedus că inițiala era a redactorului-responsabil Mănciulescu), un spațiu amplu evenimentului lunii. Cronicarul e entuziast, în ton cu solemnitatea:

„Orașul nostru s-a găsit Duminică, 28 Noemvrie, în plină sărbătoare, poate singura dintre toate sărbătorile de acest fel, care a putut eși din cadrul rigid al acestor fel de festivități și să se înalțe, până la adevăratul mod în care trebuie să se prezinte ele.

Felul cum solemnitatea a fost aranjată și acel în care toți până la unul s-au achitat de rolurile lor, a făcut sărbătoarea atât de atractivă, atât de înălțătoare cum arare ori îți este dat să vezi. Cei 1.300 de recruți așezați în careu în piața unirei, au ascultat slujba religioasă, cu ochii țintă la drapelul așezat în fața altarului improvizat și păzit de mitralierele regimentului, aranjate, gata de tragere, în dreapta și stânga sa. El este patria, pentru dânsul au jurat cu inimele înflăcărate, să moară apărându-l. Cu drag și voie bună s-au oferit ei jurând, să facă zid de nestrăbătut  în jurul lui atât în timp de pace, cât și în război.

Așa să ne ajute Dumnezeu!

Să V-ajute flăcăi, să mențineți neștirbită gloria și fala de care se bucură acest tricolor sfânt, pe care voi atingându-l cu mâna când ați jurat, ați contractat cu cei care au pierit apărându-i legătura de sânge, că veți fi vrednici urmași ai lor”.

Profesorul Mănciulescu dezvoltă, în cuvinte meșteșugite, asamblate într-o montură patriotică (pe alocuri, chiar patriotardă…), simbolistica iubirii de țară, după care revine la relatarea evenimențială:

„În sunetele muzicei regimentului și sub conducerea d-lui maior Mardan, a cărui ținută mândră și impunătoare ne evocă imaginea ofițerului român, ieșit din tranșeele Mărășeștilor, care, cu sabia întinsă spre inamic și pieptul deschis gloanțelor, a strigat după mine flăcăi; recruții au depus jurământul grupuri, grupuri, iar după defilare, lumea și-a dat întâlnire după masă, în sala teatrului.

Aici s-a atins apogeul și am putut face constatarea îmbucurătoare că ofițerii noștri pricep să-și facă datoria nu numai pe câmpul de onoare și că de departe de credința înfiltrată până acum în opinia publică ei nu se interesează numai de instrucția militărească a soldaților, dar și de spiritul, de sufletul lor.

Și avem dovada aceasta din felul cum s-au executat corurile bisericești și cele din sala teatrului, de către soldați, sub conducerea d-lui căpitan P. Pârvulescu, din precizia și claritatea cu care au fost spuse recitările și siguranța cu care și-au interpretat rolurile cei care au jucat piesa Într-un adăpost.

Un puternic efect au avut asupra publicului dansurile naționale din vechiul regat și piramidele.

Ne așteptam, de altfel, la acest rezultat, cunoscând valoarea Comandantului și ajutorului său: dar sincer mărturisim că nu ne așteptam ca d-nii colonei Dimitriu și Negulescu să fie așa măeștri, ca să poată infiltra atâta de bine tuturor celor de sub ordinele lor nu numai toate acele sentimente frumoase la manifestarea cărora am asistat, dar chiar din firea, din felul lor propriu de a fi”.

Redactorul „României Libere” se dovedește a fi nu doar entuziast și laudativ cu cine trebuie, ci și critic (amendează absenteismul publicului), ceea ce conferă relatării sale obiectivitate: „Aici e cazul să se spună că comandanții sunt regimentul și regimentul e comandantul. Regretăm a nu se putea felicita nici de data aceasta, pentru manifestarea românească, publicul nostru.

În afară de reprezentanții autorităților și cei care obișnuit țin să manifesteze românește ori de câte ori ocazia se prezintă, nici un român nu s-a deranjat din bârlog.

Puteai număra pe degete câți erau de față și nu ne înșelăm dacă precizăm, că nu erau mai mult ca patruzeci, și doar la un singur oficiu sunt mai bine de optzeci de funcționari români… cu numele.

Barem doamnele au lipsit cu totul.

Oare să fi fost numai gerul cauza?”.

 

FASTUL NEOBIȘNUIT AL ZILEI UNIRII

 

Cronicarul „României libere” e entuziasmat de modul cum militarii sărbătoresc ziua de 1 Decembrie:

„Ziua unirii tuturor românilor a fost sărbătorită în anul acesta cu un fast neobișnuit în orașul nostru.

Prezența în garnizoană a peste 1.500 ostași dau serbărilor naționale un caracter cu mult mai pronunțat românesc.

Publicul a fost cu atât mai numeros, cu cât miercurea fiind zi de târg, nu a fost de față o mare mulțime de săteni.

Serviciul divin s-a oficiat în piață, după care a urmat o vorbire ocazională, imnul regal și defilarea trupelor primită de d-l Colonel Dumitrescu, comandantul grănicerilor.

La orele 11 serbarea s-a continuat în teatru cu un program bine executat.

De remarcat este constatarea că tinerimea meseriașilor a executat cele mai frumoase coruri. Felicităm călduros pe învățătorul Sântimbrean, care prin perseverența sa în munca tăcută, dar încordată ce a depus ani de-a rândul, a reușit să organizeze această societate, obținând astfel de rezultate. Tot atât de viu aplaudat a fost și corul micuților de la școlile primare.

    Seara, trupa Mărculescu a jucat pe scena teatrului nostru. Intrarea a a fost gratuită, trupa fiind plătită din fondurile prefecturii”.

 

ÎNDEMN DE ZIARIST

 

Rândurile adresate cititorilor de redactorul „responzabil” al „României libere”, Al. Mănciulescu, pot constitui și frânturi dintr-un emoționant crez jurnalistic: „Rugăm pe sătenii noștri a ne arăta în scris pe adresa Al. Mănciulescu Deva toate păsurile, nevoile și dorințele lor. Le vom susține în coloanele acestui ziar, ca și în ale acelora la care colaborăm, cu toată dragostea și căldura”.

Adresa la care trebuiau să scrie „carte” sătenii: „România Liberă, ziar național politic, Deva, Str. Gheorghe Coșbuc, Nr. 6”. La această adresă se află redacția. Administrația săptămânalului devean, care costa 50 de bani, are alt sediu: Str. Nicolae Iorga Nr. 3.

 

ȘEDINȚELE UNIVERSITĂȚII POPULARE

 

Duminică, 5 decembrie,  lume multă la conferința obișnuită a Universității populare. În fața unei săli arhipline, Corneliu Negulescu arată, printre altele, cu „date precise cum greutatea pământului crește în mod continuu prin căderea pe suprafața sa a sfărâmăturilor altor corpuri cerești”. În afară de aceasta „D-sa mai face și comunicarea asupra stării interiorului pământesc, care după noile teorii emise și sprijinite pe cercetări amănunțite asupra cutremurelor, ar fi solid”.

Ținând cont că onor. conferențiarul e colonel, suntem siguri că auditoriul nu a mișcat în… front.

Și ședința Universității populare desfășurată în după amiaza zilei de 12 decembrie, cu „intrarea liberă și absolut gratuită”, are un program atractiv: „1. Proecțiuni cu vederi de regiuni; 2. Capital și muncă, conferință de profesorul Mănciulescu; 3. Continuarea experiențelor”.

 

O SERATĂ AMÂNATĂ

 

Deși amânată pentru data de 11 decembrie, ultima serată a Societății Ocrotirea Orfanilor de Război are succesul scontat.

 

SOCIETATEA TINERIMEI

 

Cazina românească găzduiește, la 6 decembrie, consfătuirea tuturor acelora care „știu românește și mai cu seamă tineretul”, pentru constituirea Societății Tinerimii. Scopul acestei societăți e cât se poate de explicit patriotic: „propaganda de naționalizare și apărarea intereselor românismului”.

 

MONDENE DEVENE (I)

 

În decembrie, dr. Boer, prim notarul județean, este felicitat de „România Liberă”. De ce? Pentru că „a înmulțit numărul familiilor cu adevărat românești, căsătorindu-se”


Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 4 ori 3  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii


Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal





* * *
Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!



* * *










* * *
Promovare
Catalog Sisteme Expo
0721 722227
Display-uri
Publicitare 2020
0721 722227
Promoţionale 2020
office [at] confortmedia.ro
0721 722227





Publicitate
Newsletter