Primarul Uricaniului, Dănuț Buhăescu, a participat la o ședință organizată de ADR Vest la Arad, în calitate de membru al Consiliului pentru Dezvoltare Regională Vest din cadrul ADR Vest, alături de alți trei colegi. Edilul uricănean a fost, practic, reprezentantul administrațiilor locale din Valea Jiului în acest consiliu.

 

Descentralizare și autonomie mai mare pentru regiunile țării

De la întâlnire s-a întors cu câteva date și informații mai mult decât interesante, legate de finanțările europene pe regiuni și de anumite proiecte depuse de primării, dar și cu informații despre aceste fonduri.

„(…) Au fost pe ordinea de zi a ședinței de la Arad vreo 18 puncte, dar cele mai de interes au fost cele, desigur, care se referă la stadiul actual al accesării, pe de-o parte, a fondurilor europene regionale prin FEDR (Fondul European de Dezvoltare Regională) și implementării acestora, iar pe de altă parte, discuția care s-a referit la ceea ce s-a negociat cu Comisia Europeană pentru viitorul exercițiu financiar 2021-2027, care bine ar fi să înceapă măcar în 2022 că deja e în întârziere – e vorba de fonduri europene de coeziune, în care intră și programele operaționale regionale. Nu știu câtă lume știe, dar, într-adevăr, s-a promulgat și legea privind trecerea autorității de management de la nivel de guvern, la nivelul autorităților regionale, în cazul județului nostru la ADR Vest, din care facem parte alături de județele Timiș, Arad și Caraș-Severin. Deci, o descentralizare, fondurile regionale nu vor mai avea autoritatea de management la Guvernul României, fiind transferate la fiecare regiune în parte. Repet asta ca să se înțeleagă (…). Asta înseamnă o autonomie mai mare decât în trecut, o responsabilitate mai mare pentru cei din regiuni, pentru că noi, cei din Consiliul pentru Dezvoltare Regională Vest, avem o răspundere și mai mare”, ne-a spus primarul Uricaniului.

 

S-a negociat extrem de târziu cu europenii. Guvernul Cioloș - zero la acest capitol

Primarul Dănuț Buhăescu ne-a explicat și de ce există o așa de mare întârziere, de vreo trei ani, față de ce trebuia să fie, în sensul că exercițiul financiar european pentru România se termină  la finalul 2023 în loc de 2020.

„(…) Faptul că în trecut s-a negociat foarte târziu, și știți foarte bine că pentru fondurile europene și întârziere au fost responsabili cei din Guvernul Cioloș, care, practic, n-au reușit să negocieze nimic în 2016, ne-a tras ca țară în jos. Practic, abia în 2017, pe vremea guvernării domnului Sorin Grindeanu, s-au negociat toate capitolele și apoi, tot în același an, au putut fi scrise și depuse primele proiecte. Dar prea puțin și atunci, deoarece anul s-a dus repede, că n-a mai fost timp de la negocieri până la finalul anului. Practic, abia în 2018 s-a mai mișcat ceva. De aceea, acum acționează acel termen dat țării, de trei ani, care se referă la faptul că dacă n-au fost gata acele implementări de proiecte pe 2020, se prelungește termenul cu trei ani, deci, până în 2023. Acum, noul exercițiu financiar nu a început în 2020, n-a început nici în 2021, mă refer în primul rând la negocieri, sperăm să înceapă măcar în 2022. Măcar în 2022 să fie gata negocierile, iar spre a doua jumătate a anului să se poată depune deja proiecte pentru finanțare europeană. Vreau ca lumea care vă citește să nu confunde fondurile europene de coeziune, care au mai mulți piloni – regionali, sectoriali și așa mai departe – cu PNRR, care este cu totul altceva – tot niște fonduri europene, dar e vorba aici de un grant de aproape 15 miliarde de euro și de un împrumut de aproape 15 miliarde de euro care ar trebui să completeze aceste fonduri europene.

Ca idee, astăzi, la ora la care vorbim, nu știu dacă vreo administrație publică locală mai poate încheia un contract nou de finanțare pe un anumit proiect. Astea sunt situații rare, deoarece până la finalul lui 2023 acest exercițiu financiar european trebuie închis cu România și nu mai prea este timp. Ceea ce face să se facă bilanțul peste ceea ce s-a realizat pe acest FEDR de care am vorbit”, a menționat primarul Buhăescu.

 

Petrila are cele mai multe fonduri europene absorbite în Valea Jiului pe proiecte operaționale regionale

Referindu-se la Valea Jiului, la localitățile noastre, Dănuț Buhăescu ne-a spus ce a reținut din prezentarea datelor prezentate la ședința de la Arad, legate de zona noastră, făcând un clasament al absorbției fondurilor pe FEDR (încă o dată, a nu se confunda cu alte fonduri europene venite prin alte programe):

„Dacă extrapolăm la zona noastră care ne interesează direct, din datele primite de mine, în Valea Jiului stăm cum vă voi spune. Și aș începe cu, poate, cel mai valoros proiect din acest FEDR, Proiectul Green Line, la care noi, primarii și cei de la consiliul județean am ales ca lider de proiect, la vremea respectivă, municipiul Vulcan. Era primar domnul Gheorghe Ile, Dumnezeu să-l odihnească, acum este domnul Cristian Merișanu. De aceea în dreptul Vulcanului apare suma de 20,27 milioane de euro la proiecte implementate sau ce urmează să fie implementate în acest exercițiu financiar în această localitate din Vale. Cam 18 milioane de euro sunt pentru acest Green-Line, ce conține acele autobuze electrice, infrastructura de stații și așa mai departe. De departe, cele mai multe fonduri europene în Valea Jiului pe acest FEDR le-a atras orașul Petrila! Oraș din estul Văii Jiului care a semnat contracte pentru 14,16 milioane euro! Pe locul al doilea, municipiul Lupeni, cu 11,21 milioane euro atrași din fonduri europene pe proiecte, iar pe locul trei avem orașul Uricani! Da. Se știe că avem o populație de trei ori mai mică ca Lupeniul, de patru ori mai mică ca Petroșaniul, de 2,5 ori mai mică ca și Petrila, dar iată, Uricaniul, și n-o spun să ne lăudăm, are atrase fonduri de 8,17 milioane euro doar pe programe operaționale regionale! Dacă ne referim și la contribuția proprie a noastră la aceste proiecte, ea a fost cam peste 1,5 milioane de euro, aproape de 2 milioane euro la blocuri, la lucrările de anvelopare a blocurilor fiind cei mai mulți bani de plătit din fonduri proprii. Ca să continui și cu celelalte orașe, urmează municipiul Petroșani, cu 2,39 milioane euro atrase pe proiecte operaționale regionale și orașul Aninoasa, cu 800.000 euro (…)”.

 

În viitorul exercițiu se schimbă principiile de finanțare: va conta cel mai mult numărul populației dintr-o localitate

Primarul Uricaniului a făcut referire și la principiul numărul unu pe care vor merge cei din Comisia Europeană, în viitorul exercițiu financiar. Din ce înțelegem, orașele mari vor fi cele mai favorizate, pentru că, în principal, se va ține cont, întâi și întâi, de numărul populației dintr-o localitate sau alta.

„Pentru viitorul exercițiu financiar, pentru aceste programe operaționale regionale, apare o situație diferită față de acest exercițiu financiar european ce se termină la finalul lui 2023. Și vreau să spun asta, că e important să știe toată lumea. În primul rând, se va avea în vedere un nou principiu de unde se pornește: dacă înainte era principiul concurenței (care cântărea cel mai mult, deci primăriile care reușeau să facă cele mai valoroase proiecte, obțineau cei mai mulți bani, indiferent de numărul populației), acum este principiul numărului populației. Va cântări foarte mult numărul cetățenilor dintr-o localitate. Vă dau un exemplu să se înțeleagă exact: dacă, de exemplu, Petrila a atras peste 14 milioane de euro, pentru că s-a prezentat cu proiecte bune, viabile, iar Petroșaniul, care are o populație mai mare, chiar dublă aproape, a atras aproape 2,5 milioane de euro, de data aceasta, la viitorul exercițiu financiar european, pe proiecte operaționale regionale se va avea în vedere numărul populației. Ceea ce va însemna că Petroșaniul va avea la dispoziție fonduri de cel puțin 4,5 ori față de Uricaniul nostru, și de mai multe ori față de Petrila. Întrebarea va fi însă alta: va putea Petroșaniul să atragă atâția bani pe astfel de proiecte europene? Dacă va putea, e în regulă, și va fi foarte bine. Am dat doar un exemplu, să nu se înțeleagă altceva. Eu mi-am propus să dublez suma față de exercițiul financiar prezent, deci să obținem finanțări pe proiecte europene de cel puțin 16 milioane de euro! Da, cel puțin. Petroșaniul va putea să atragă mult peste 70 de milioane de euro, dacă vorbim că va avea la dispoziție cu 4,5 ori mai mult decât avem noi, cei din Uricani. Să recunoaștem că vorbim de sume într-adevăr foarte mari, totul e să știm cum să le obținem. E bine să scriem proiecte bune, să putem atrage bani. Pe de altă parte, trebuie să fim și sustenabili, să putem pune partea noastră de contribuție, pentru că și asta e foarte important, după cum știți, de exemplu, primăria noastră a făcut și un credit pentru așa ceva. Deci, n-a fost ușor, că nu ne-au ajuns banii, dar am reușit în cele din urmă. Iar acum, de așa manieră voi gospodări, astfel încât după ce termin în 2023 implementarea acestor proiecte pe fonduri europene, din actualul exercițiu financiar ce se încheie atunci, aș vrea să ajungem cu datoriile aproape spre zero, astfel încât să pot face un nou credit pentru viitorul exercițiu financiar și viitoarele proiecte europene, astfel încât să dezvoltăm în continuare orașul. Vreau să avem banii ce ne revin la contribuția proprie, astfel încât să nu punem în pericol implementarea niciunui proiect european pe care ne-am gândit să-l facem și pentru care vom primi finanțare”, a declarat Dănuț Buhăescu.

Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.

---

Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, deschis la Banca Transilvania.