ÎNFIINȚAREA COMUNITĂȚII AUT. ORTH. . DIN PETROȘANI

 

La 18 ianuarie 1920, mai mulți evrei fondează „comunitatea aut. orth. izr. din Petroșani”. De fapt, comunitatea a mai existat și înainte, când Petroșaniul făcea parte din Imperiul Austro-Ungar. Noul stat înființat, după 1918, România Mare, are legislația sa în privința înființării și funcționării asociațiilor culturale, sportive, religioase, care trebuie puse în practică și de asociațiile care au funcționat până atunci. 

Iată numele celor 63 de membri fondatori: Vilmos Váradi (președinte), Henrik Klein (vicepreședinte), Dr. Herman Schaeffer (secretar), Ignácz Berkovics, Dr. Miksa Deutsch, Deszö Grünfeld, Adolf Gárdos, Herman Grosz, Adolf Herman, Izidor Herman, Bála Herman, Henrik Herman, Ábrahám Hammer, Miksa Hoffmánn, Marek Mór, Henrik Hercz, Rezsö Hercz, Mór Horváth, Simon Junger, Bernát Klein, József Klein, Fülöp Kluger, Mór Marek, Károly Mondschein, Manó Morvai, Miklós Farkas, Samu Piek, Béla Róth, Jenö Ruder, Lipôt Schaffer, dr. Manó Stern, Náthán Schwalb, Frigyes Weisz, Mór Weisz, Adolf Weinberger, Árpád Stössel, Ármin Hunyadi, Dr. Brunó Halmos, Salamon Rosenberg, Bernát Somögy, dr. Miksa Junger, Miksa Löbl, Ármin Mailender, Andor Halász, Ottó Molnár, dr. Jenö Molnár, Jenö Lusztig, Vilmos Klein, Samu Hirsch, Deszö Reingewürz, Simon Winkler, Andor Óuittner, Deszö Révész, Márkusz Goldstein, Izsák Feuerwerker, Herman Lörinczi, Márton Rosenfeld, Jakab Feuerwerker, Mozes Osztrovszki, Mör Goldstein, Samu Klein, Izsák Menyész, Simon Spitzer.

În iunie 1921, comunitatea prosperă, numărând 163 de membri. Henrik Klein avansează din vicepreședinte în președinte. Calitate în care se adresează Prefecturii Hunedoara pentru a intra în legalitate:

„Stimare D-le Subprefect”

Evreii din comuna Petroșeni în adunarea generală ținută în ziua de 18 Januarie 1920 au hotărât conform procesului verbal aclus de sub 1. Constituirea „comunitatea aut. orth. izr. din Petroșani pentru  organizarea, dezvoltarea și susținerea vieții religioase.

Comunitatea noastră religioasă are 163 de membri, care au participat și până în prezent cu (sic!) participarea anuală, conform listei aclusă de sub 2.

 Avem onoarea a insinui cumca organizația noastră are avere mobile și imobile, dispune de biserică, de paraclas, de cimitir, are rabin, tăietor și alți funcționari pentru pregătirea funcțiilor vieții religioase.

De sub 3. acludăm statutele primite de adunarea generală  în trei exemplare.

Observăm că comunitatea noastră e în activitate deja de 30 ani pe baza statutelor aprobate de cercul comunităților izr./: községkerulat. Înaintea de 7 ani pentru constituirea autonomiei comunității avem prezentat înaintea ministrului de culte, și urmare a războiului săvârșirea s-a eșuat. Datele referitoare le adeverește actul depus sub 4.

Fiindcă comunitatea noastră a hotărât organizarea sa pe baza statutelor acluse cu supunere ne rugăm:

- să binevoiți cererea noastră de fața ministerului competent a prezenta, unde ne rugăm:

- să binevoiască rugarea noastră cu bunăvoința rezolvând a recunoaște constituirea comunității noastre și aprobând statutele prezentate, pe acestea cu clausula aprobării a le reîntoarce la comunitatea subscrisă”.

 

Petrecere pentru edificarea bisericii ortodoxe din Lupeni

 

Până în 1924, credincioşii ortodocşi sărbătoresc Crăciunul, după calendarul iulian (sau pe stil vechi), la 7 ianuarie.

În Lupeni, chiar în locul unde se află astăzi Biserica Ortodoxă „Sfântul Ierarh Nicolae”, exista în 1922 o bisericuţă de lemn, singura ortodoxă din tot Lupeniul la vremea aceea. Dat fiind faptul că bisericuţa de lemn nu mai răspunde cerinţelor comunității, se hotărăște edificarea unei biserici ortodoxe mai mari, din piatră. Pentru mărirea fondurilor necesare noii construcţii se organizează o petrecere în a doua zi a Crăciunului, pe 8 ianuarie.

Reuniunea femeilor ortodoxe din Lupeni pune în sala de spectacole a Casinei Române din Lupeni un program artistic foarte reuşit. La care „dat fiind scopul nobil al acestei iniţiative, publicul din Lupeni s-a grăbit să ia parte, iar sala a devenit neîncăpătoare”. Artiştii amatori lupeneni prezintă piesele „Ploaie cu soare” (de Iosif Vulcan) şi „Kir Zuliaridi” (de Vasile Alecsandri).

Dacă prima piesă este elogiată de cronicarul „Gazetei Jiului, cea de-a doua este amendată”: „Piesa lui Vulcan a plăcut foarte mult. Kir Zuliaridi n-a prea fost înţeles din cauza limbii stâlcite a grecului din rolul principal. Interpretarea rolurilor a fost destul de bună, ca din partea unor diletanţi. Astfel, remarcăm pe d-şoarele Ardeleanu, Brăescu, Voicu, Călina, şi domnii Borcea, Hanci, Ungur”.

După cele două piese, dl. Almăşan a cules ropote de aplauze pentru interpretarea cântecelului comic, „parodie originală”, Bărbierul modern. După programul artistic, s-a dansat până în zori.  

În afara scopului financiar, iniţiativa preotului Şandru şi a primcuratorului bisericii G. Suluţiu şi-a atins şi celelalte scopuri de ordin spiritual: „unul de a stârni şi statornici o adâncă credinţă şi alipire către biserică şi altul este dezvoltarea culturii în rândul muncitorimei”.

 

Sărbătorirea lui Șaguna. Monopol pe discursurile publice

La 12 iulie 1923 sunt marcați și la Petroșani cei 50 de ani scurși de la moartea lui Andrei Șaguna. După Te Deum-ul oficiat în Biserica ortodoxă, se slujește un parastas pentru sufletul său. Participă autoritățile civile și militare.

După amiaza, sala „Apollo” este gazda unei serbări populare, cu recitări, cântece, declamații. Preotul Duma susține o conferință despre viața lui Șaguna. O prestație remarcabilă are corul Clubului sportiv CFR (președinte - tipograful Teodor Munteanu), dirijat de profesorul Ubald Boga și „compus în marea lui majoritate de elemente neromânești”.

La 17 iulie, și mediul cazon îl omagiază pe Șaguna. Confesorul Garnizoanei Petroșani, părintele Duma, reiterează, în fața trupei, conferința sa despre mitropolitul Șaguna. 

Prezent la manifestări, redactorul „Gazetei Jiului” se arată deranjat de monopolizarea discursurilor publice de un singur om - preotul Ioan Duma: „Înțelegem ca domnia sa să fie oratorul festiv la ocazii, în care biserica trebuie să intervină, cum a fost și aceasta, sau de Ziua Eroilor. Dar ca să stăpânească tribuna publică aproape fără întreruperi o singură persoană, într-un oraș cu atâția intelectuali, nu mai e de înțeles”.

(Din volumul în lucru „Altare de cărbune”, dedicat vieții religioase din Valea Jiului)

Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.

---

Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, deschis la Banca Transilvania.