11.01.2022,  18:58:53 | 0 comentarii | 207 vizualizari
În urmă cu 100 de ani / La Petroșani a apărut „Gazeta Jiului” – ziarul „apolitic” al lui Tătărăscu (II)
de Marian BOBOC

Cursuri complimentare vor fi făcute pentru cunoașterea mai cu seamă a limbei și a istoriei românești. Cursurile au început la Vulcan încă de la 1 Decembrie cu 160 muncitori, sub direcția harnicului și inimosului institutor Ardeleanu, ele vor funcționa și la Petroșani cu începere la 17 ianuarie când se va fi terminat amenajarea localului de școală. Este un început bun plin de roade asupra căruia îi de prisos să mai stăruim”. A doua informație e mai scurtă și se referă la înființarea unei biblioteci: „Aflăm că o casă de cetire se va deschide în Petroșeni în decursul lunii acesteia și va fi pusă la dispoziția muncitorilor, cât și a publicului”. Redacția promite detalii în ediția următoare.

Știri culturale aflăm și în pagina a III-a la rubrica „Viața din Valea Jiului”, care consemnează acțiuni petrecute la finele lunii decembrie 1921.

„Producțiunea școlaei dr. P. Șpan din Petroșani”: „Duminică, în 25 Dec. 1921, conferințele Asociațiunii (ASTRA - n.a.) s-au întrerupt pentru a face loc unei producțiuni școlare. După îndelungate pregătiri stăruitoare, corpul didactic al școalei primare dr. Petru Șpan s-a prezintat publicului numeros un program ales și călduros primit. Cântările corecte și simțite ale elevilor conduși de d. I. Albu, ca și jocurile naționale pline de foc, învățate de d-șora St. Mihăilescu, au dovedit priceperea și osteneala lungă a învățătorilor și bunul material al elevilor. De asemenea, și declamația foarte curajoasă a unui prichindel de vreo două șchioape, foarte drăguță. Uimire a produs reprizentarea în trei acte Străbunii, dată de elevii instruiți de A. David (Alexiu David - învățător și viitor redactor al Gazetei Jiului - n.a.). Frumoasele și adevăratele figuri de Romani și daci, în costumele lucrate de d-na Albu, ne-au arătat o lume, pe care o recunoaștem cu toții. Pe lângă reușita morală, trebuie să înregistrăm și succesul material de vreo 900 lei, în folosul școlarilor orfani. Iar pe lângă cei pomeniți trebuie să însemnăm truda d-lui director D. Joandrea și a câtorva tineri funcționari români, de la care așteptăm multe lucruri culturale vrednice de laudă”.  Școala „dr. P. Șpan” există și astăzi în Petroșani, dar se numește Școala Generală Nr. 2 - Structură a Colegiului Tehnic Dimitrie Leonida”.

„Viața la Petroșani” dă de știre asupra unei petreceri organizată pentru strângerea de fonduri pentru ridicarea unei statui în afara Văii Jiului: „Un afiș încadrat cu frumosul nostru tricolor ne cheamă la o mare serată dansantă, aranjată de funcționarii gării din loc. Dat fiind că venitul acestei serate este destinat monumentului eroilor sanitari căzuți în război, la care s-a gândit buna noastră regină luând inițiativa, rugăm publicul doritor de bine să ia parte în număr cât mai mare. Iar frumoasa manifestare a funcționarilor gării o apreciem așa cum trebuie apreciată orice manifestare de ordin cultural și național. Petrecerea se va ținea la 8 Ianuarie 1922 (26 Dec. Stil vechi) în localul gării. Taxa de intrare: 10 Lei de persoană”. Sub această știre, alta despre edificare unei școli: „Suntem informați că Comitetul parohial rom. catolic din Petroșeni a decis ca din banii care se opresc de la muncitorii lor, să se clădească în primăvară o nouă școală confesională”.

Din Lupeni aflăm despre o intenție caritabilă în folosul orfanilor de război: „Eforia școalelor primare de stat din Lupeni, asemenea ca în toți anii, și anul acesta a întreprins o vie activitate pentru ajutorarea băieților orfani de război și lipsiți de mijloace. În frunte cu vrednicul ei președinte canonicul Zugrav, nizuiește la strângerea de mijloace materiale, ca astfel să poată face darurile de Crăciun bieților orfani rămași fără sprijin, să șteargă o lacrimă de suferință și să aprindă scânteia fericirii în inimile micuților, iar de pe fruntea mamelor și a îngrijitorilor lor să șteargă o dungă de îngrijorare. Vrednică faptă de urmat. Dovada recunoștinței dată eroilor ce și-au jertfit ce au avut mai scump, viața, pentru înfăptuirea idealului nostru de întregire națională”.

O știre culturală aflăm și din micuța comună Bărbăteni, care în 1922 era separată de Lupeni, având administrație proprie: „Duminică, în 25 Dec. a.c. s-a înființat reuniunea Sf. Pavel. Scopul reuniunei este intensificarea vieții religioase, sporirea cunoștințelor generale și ajutorarea celor lipsiți. Reuniunea s-a înființat prin stăruința preotului de acolo Ioan Burnar. S-au înscris mai mulți membri ordinari cu taxe anuale de 10 lei și membrii fondatori, Ion Oprișa și Gheorghe Bistrian cu câte 300 Lei”.

Chiar odată cu apariția întâiului număr al „Gazetei Jiului” are loc o mică rotație a cadrelor din învățământ: „Învățătorul Oct. Muntean de la 1 Ian. 1922 trece la școala de stat din Lupeni, iar în locul dânsului a fost denumită Domnișoara Ana Martanosi din Lupeni”.

Din Câmpu lui Neag ne vine o știre fioroasă, „Fetiță atacată de lupi”: „Eva, fetița lui Simeon al Sorii din Câmpu-lui-Neag, plecând din sat la sălașul vitelor din Dealul Hamzonilor, a fost atacată de lupi. La țipetele ei au alergat sătenii și au salvat-o. Haite de lupi se arată prin sat, oamenii sunt desperați, căci autoritățile nu le dau permis de armă”.

Tot la rubrica „Viața din Valea Jiului” aflăm despre o tragedie CFR petrecută la câțiva pași de Petroșani, „Nenorocirea de la gara Crivadia”: „Trenul cu cărbuni 6701, care a plecat din Petroșani în ziua de 29 Decembrie a.c. cu 24 vagoane, la plecare din stația Bănița spre stația Merișor, nu a mai putut fi înfrânat pe panta care scoboară între aceste 2 stații. Din această cauză a căpătat o viteză așa de mare că a trecut prin stațiile Merișor și Crivadia, fără a-l putea opri. Cu aceeași viteză trecea mai departe prin stația Livadia și o nenorocire era să se întâmple, căci trenul de persoane care vine din direcția Simeria era anunțat că sosește în gara Livadia și o ciocnire era inevitabilă. Grație prezenței de spirit a împiegatului de mișcare din gara Livadia, care a înlăturat o nenorocire și mai mare; în momentul când trenul cu cărbuni sosea în gară, a avut timpul necesar a deschide o linie moartă și acest tren a intrat pe această linie. Din cauza vitezei mari ce avea acest tren, mașina a rupt balustrada aflată la capul liniei moarte și tot cu aceeași mare viteză a trecut mai departe și s-a prăbușit în valea râului Strei, trăgând după sine și cele 24 vagoane cu cărbuni, care s-au încălecat unele peste altele și s-au distrus complet. Până acum sunt 5 morți: mecanicul, fochistul și 3 frânari. Mai sunt grav răniți alți 2 frânari. Tot acest personal a rămas la datorie până în ultimul moment. Șeful de tren a sărit jos în stația Merișor și a scăpat. Asupra cauzei acestei nenorociri, se spun multe. Se zice că doi din frânari nu au fost la posturile lor și trenul întreg rămăsese numai cu 4 frânari, care nu au putut face nimic pentru a opri trenul, din cauză că pe această direcție trebuie să fie cel puțin 10 frânari. Direcția regională C.F.R. cercetează la fața locului cauzele acestei mari nenorociri”. 

  Contrariată de absența tablourilor regale dintr-o școală minoritară confesională și de alte minusuri, „Gazeta Jiului” atrage atenția ca o veritabilă apărătoare a României Mari autorităților, „Pentru d. revizor școlar”: „În urma beznei în care trebuie să trăim încă pe urma atâtor schimbări în treburile învățământului, mărturisim cu rușine, că nu știm limpede cine ce fel de drepturi și de datorii are. Deci, ne năzuim să însemnăm un fapt, pe care d. revizor al județului Hunedoara îl va judeca după cuviință. Școalele confesionale (adică neromânești) din Petroșani nu au fost încă inspectate de revizorat, afară de una într-un singur caz. Și aceasta nu în anul acesta sau în anul trecut, ci de când există stăpânirea românească. Dar sunt și oameni curioși pe lume, care dau cu nasul pe la școlile acestea - și iată ce au găsit, cel puțin la acele dintre ele, pe care le-au cercetat până azi: Tablourile familiei regale nu se află atârnate pe păreții salelor de învățământ. Harta României de asemenea lipsește. Instrucția Geografiei se face desemnând (știe Dumnezeu ce!) cu creta pe tablă. De harta județului să nu mai pomenim, căci mi se pare că nu există încă. Și, în chestiuni de acestea să nu aibă de spus nime nimic?”.

 La rubrica „Informațiuni” (care va fi prezentă în „Gazetă…” până la ultima sa ediție), luăm la cunoștință despre o schimbare de primar la Vulcan: „Dl. Alexandru Papp, în ședința reprezentanței comunale din 28 Dec. a.c. și-a prezentat demisia de la postul său, motivându-se cu vârsta sa înaintată și cu ocupațiunile sale de prea multe feluri. Reprezentanța - prin rostul unui membru valoros al ei - a mulțumit Dlui Papp pentru bunăvoință și tactul cu care a condus treburile comunei. Îi dorim tot binele. Tot în această ședință s-a decis a se face propunere D-lui Primpretor, ca interimatul la primărie să fie încredințat inimosului Român, D-lui Iosif Boldor. De venire la primărie a acestui om se leagă mari nădejdi. Îl felicităm sincer și îi dorim spor la muncă, spre binele comunei și scumpei noastre Țări”.

„ASTRA” în forță începe anul 1922, printr-o șezătoare culturală organizată în sala „Apolo” a Primăriei Petroșani  (știre publicată tot la „Informațiuni”): „Duminecă în 1 ianuarie 1922, Despărțământul Jiul al Asociațiunii pentru literatura și cultura poporului român, la orele 3 după masă, va aranja a treia șezătoare culturală în sala de spectacole a primăriei Apolo. Programul va fi următorul: Două cântări, executate de corul liceului de Stat, o declamare din viața lui Mihai Viteazul, spusă de T.A. David, și una din patima lui Constantin Brîncoveanu, povestită de d-șoara Felicia Dula. Prelegerea istorică va fi cetită de d. I. Zepa. Intrarea gratuită. Cea mai apropiată șezătoare va fi a doua zi de Crăciunul românesc”.

După cum se vede, „Gazeta Jiului” abundă în știri, informații note culturale. Tot la resortul cultural se adaugă o rubrică care va vedea lumina tiparului vreme îndelungată și care este întâlnită în majoritatea publicațiilor de provincie, „Foița culturală”, unde este publicată literatură română (poezii, povestiri, fragmente de roman). În prima ediție a „Gazetei Jiului” este publicată în paginile 2-3 povestirea „Puiul” de I.Al. Brătescu-Voinești. Întrucât numărul „proprietarilor” de cărți în perioada interbelică într-o zonă muncitorească e mic, prin aceste republicări gazetele facilitau accesul cititorilor la literatură, participând astfel și la răspândirea culturii.

Probabil la închiderea ediției redacția „Gazeta Jiului” a făcut inventarul, descoperind că un segment important de cititori nu este reprezentat în primul număr: muncitorimea. De aceea promite grabnică îndreptare: „Cu începere de la numărul viitor vom avea regulat o rubrică rezervată vieții muncitorești. În această rubrică vom publica știri din întreagă lume referitoare la viața și interesele muncitorești. Nu vom lăsa deoparte și activitatea tuturor sindicatelor, publicând informații și lămuriri despre tot ce e în legătură cu această legătură”. Datorită legăturilor pe care le are cu societățile miniere, redactorii „Gazetei…” onorează doar parțial această promisiune, de-a lungul apariției sale (5 ani și 4 luni) situându-se mai mult de partea „capitalului”, decât a muncitorilor.

Mai semnalăm două rubrici din pagina a II-a care vor fi permanente: „Săptămâna Politică” și „Răvașul Străinătăței”. Prima rubrică se referă la politica mare, de la București, fiind scrisă fără parti-pris-uri: „Dl. Tache Ionesco, șeful guvernului urmează înainte cu pertractările în vederea formării unei majorități parlamentare, care să-l susțină.  Ni se spune că pertractările acestea s-ar face pe temeiul de mari concesii și favoruri acordate, individual, deputaților și senatorilor fostei majorități Averescane ar fi cu alte cuvinte niște pertractări făcute pe spinarea țării. Partidul țărănesc declarând că nu va sprijini guvernul Tache Ionescu, afirmă însă că în același timp va susține orice guvern care va prezenta camerelor legea electorală. Viitorul, singur, va dezlega atitudinea misterioasă a partidului țărănesc. Partidul Ardelean încă a declarat că refuză să stea de vorbă cu guvernul actual refuzându-i concursul; acest partid reclamă un guvern neutru în vederea alegerilor generale. Partidul național-liberal, apărându-se de acuza adusă cum că ar fi sprijinind tainic guvernul actual, desăvârșește în același timp organizările politice din țară, afirmând că se simte în stare să guverneze singur. După cum se vede situația e tulbure și plină de îngrijorare; - țara are nevoie de un guvern tare și nu-l are”.

 

În 1922 Valea Jiului se întinde pe aproximativ 60 km și este formată din mai multe localități: Petrila, Petroșani, Livezeni, Iscroni, Aninoasa, Vulcan, Dealul Babii, Coroești, Lupeni, Bărbătenii de Sus, Uricani, Câmpu lui Neag. Am enumerat doar localitățile care au administrație proprie, adică primărie. Pentru a fi citit de cât mai multă lume, ziarul, atunci ca și în zilele noastre, trebuie să prezinte informații din toate localitățile. De aceea, redacția „Gazetei Jiului” se află într-o perpetuă și febrilă căutare de corespondenți. Bineînțeles că nu reușește de fiecare dată să-i și găsească. Din această cauză, a lipsei de corespondenți în fiecare localitate, informațiile sunt inegale cantitativ (dar și calitativ). Unele localități sunt bine reprezentate o perioadă, apoi dispar, pentru a reapărea după mult timp, sau rămân într-un con de umbră. Iată un anunț publicat la „Poșta Redacției” în octombrie 1922, când redacția umbla după corespondenți, și nu după orice, ci după corespondenți strădalnici: „Căutăm corespondenți harnici la Vulcan. Corespondența de probă se va trimite la Jiul Cultural”. Unul dintre corespondenții din Vulcan care va alimenta redacția multă vreme cu diverse materiale publicistice este învățătorul Pompeiu Hossu Longin, care, într-adevăr, răspunde cerinței, dovedindu-se foarte vrednic.

Cum redactorii responsabili ai ziarului au diferite servicii, prestația la ziar fiind voluntară (în afară de colaboratorii din afara Văii Jiului care sunt retribuiți), neremunerată, cititorii care furnizează diferite informații sau ridică diferite probleme sunt îndrumați să expedieze scrisorile către locul de muncă al redactorului respectiv. De exemplu, în 1992 Ion Niciu este profesor de română la Liceul de stat din Petroșani și este și redactor girant/ responsabil al Gazetei Jiului. Cititorii și colaboratorii ocazionali sunt avertizați: „Orice corespondență, trimisă pentru Gazeta Jiului, se va adresa girantului responsabil la liceul de stat din Petroșeni”. Ion Niciu girează (adică va întocmi efectiv edițiile, purtând responsabilitatea acestora) apariția ziarului din 1922 până la 25 februarie 1923. Când la rubrica „Redacționale” „Gazeta Jiului” anunță: „Redactorul nostru responsabil de până acum, dl. Ion Niciu, din motive de sănătate, este nevoit a se retrage de la redactarea ziarului, începând cu numărul acesta. Responsabilitatea pentru cele publicate de aci înainte o va purta comitetul de redacție, până la numirea unui redactor responsabil”. Chiar foarte bolnav nu a fost din moment ce peste un timp, își va relua colaborarea la „Gazeta Jiului..”, iar peste câțiva ani, în ianuarie 1929, Ion Niciu devine primarul orașului Petroșani.

 

Confruntată probabil cu corespondențe interminabile, redacția „Gazetei Jiului” atrage atenția: „Rugăm pe d-nii colaboratori și corespondenți ai ziarului nostru să binevoiască a ne trimite articole și corespondență în fiecare săptămână. Iar articolele să nu fie mai lungi de o coloană, căci în caz contrar, conform hotărârii comitetului sau nu se vor publica sau se vor scurta de către noi”.

 

La acuzele că ziarul ar fi partinic, „Gazeta Jiului” precizează la 15 octombrie 1922: „REDACȚIONALE. Dorim să știe că ziarul nostru nu face politică, nici de partid, nici de confesiune. Facem numai politica națională și culturală”. Însă un ziar, al cărui unic director/ fondator trecut pe frontispiciu ani buni (1923-1927) este liberalul Gheorghe Tătărăscu, e greu să spui că nu e pigmentat politic și aproape imposibil să fii crezut. Acesta se apropie de Valea Jiului datorită amicilor politici de aici, Romulus Miocu și Ionel Moga, care îi sunt alături la bine și la rău viitorului prim ministru al României. Care, când ajunge prim ministru, nu își uită prietenii, Romulus Miocu fiind numit prefectul județului Hunedoara. O altă apropiere de Valea Jiului este relația sa cu societățile miniere.

 

În 1926, Tătărăscu nu mai e ministru, prietenii din Consiliul de administrație al Societății Anonime Romane pentru Exploatarea Minelor de Cărbuni Lupeni îi întind o mână generoasă lui Gheorghe Tătărescu, oferindu-i o sinecură: „Domnului Gheorghe Tătărescu/ Loco (adică, București - n.a. / Str. Silvestru 55/ Avem plăcerea a vă informa că sunteți numit Consilier juridic cu un salariu lunar de 12.000 lei. Vă salutăm/ Cu toată stima…”. Cum în luna martie 1926, consiliul de administrație al soc. Lupeni tocmai stabilise noile salarii ale angajaților săi, putem compara salariu de 12.000 lei al lui Tătărescu, amintind câteva salarii ale unor angajați în subteranele minei Lupeni: prim maestru minier - 3.400 lei; prim topograf - 3.200 lei; prim maestru mecanic șef - 3.000 lei; maestru minier șef - 2.750 lei prim miner - 1.600 lei. Sau un șef de serviciu la sediul din București al soc. Lupeni încasa 5.000 de lei, iar un subdirector clasa I - 7.000 lei.

 

Până la 1 ianuarie 1923, „Gazeta Jiului” apare cu regularitate de metronom în fiecare duminică, în anul 1922 fiind tipărite 52 de ediții.

Inițiativa grupului de intelectuali ai Văii Jiului de a edifica o construcție de presă trece de faza fundației, devenind „Casa noastră”. Chiar așa se intitulează editorialul semnat neutru „Redacția”, publicat la 1 ianuarie 1923, un bilanț, un perdaf aplicat intelectualilor care refuză să colaboreze la ziar, și un apel pentru a „locui” cât mai mulți „Casa noastră”:

Gazeta Jiului intră, cu numărul acesta, în anul al doilea al apariției sale.

Credincioșii programului care se desprinde ușor după activitatea de un an, vom fi și în viitor oglinda vieții naționale din Valea Jiului, după cum vom rămânea și comentatorii ei, în lumina celui mai înțelegător patriotism. Vom critica până la stârpirea lor păcatele vieții publice. Neînțelegerile ne vom năzui să le lămurim. Faptele nobile vor fi apreciate cu cuvinte de laudă. Vom bătători toate căile care duc la cimentarea solidarității patriotice.

Ne vom trudi să aducem îmbunătățiri scrisului nostru. Vom adăuga și părți pentru cultura inimii. (ce împreunare de cuvinte frumoasă, caldă - „cultura inimii” - n.a.). Progresele tehnice încă vor avea posibilitatea să le judece cititorii.

Stăruințele noastre ale mănunchiului de bărbați strânși în jurul acestui ziar, sperăm să topească gheața care a amorțit condeiul cărturarilor ținutului jienesc. Sprijinul pe care-l primim prin abonare și citire este, desigur, foarte apreciabil, dar noi credem că anume conducători ai poporului nu pot, nu este iertat să poată să se mulțumească numai cu atâta. Atâția dintre ei să nu aibă să spună mulțimii nimic? Pe ei nu-i îmboldește ambiția să eternizeze întâmplările care se petrec în mare parte după povața lor? Viața românească de aici să fie atât de sărăcăcioasă, încât să nu se poată lăuda, la săptămână, măcar cu un fapt sau două în fiecare comună?

Știm că sunt multe evenimente economice și culturale în părțile noastre, despre care nu se scrie nimic. Această tăcere, mutismul acesta nu este numai dispreț față de litera tipărită, ea este înainte de toate o tenebroasă pată pe felul de judecată al intelectualilor din ziua de astăzi. Ce nu am da să avem colecția unui ziar românesc de acum patruzeci de ani, în care să găsim știrile despre trupa de teatru Petrișor, venită din Craiova, sau alte întâmplări ale vremii.

Iar ziarul nostru aceasta dorește să fie: o casă împodobită cu toate bogățiile ținutului, o gazetă care să cuprindă toate momentele importante ale zilelor începutului României mari. Și după cum într-un mozaic nu este indiferentă nici piesa cea mai măruntă, așa și întâmplarea cea mai modestă își are însemnătatea ei pentru tabloul vieții publice din oricare perioadă de timp. (va urma)


Booking.com

Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 5 ori 2  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii


Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal




_____
Administrare pagină de Facebook pentru persoane publice
_____
Bannere şi mesh-uri publicitare - click pentru a comanda online!

_____
Administrare pagină de Facebook pentru afaceri
_____
Flyere, pliante, broşuri, afişe, cărţi de vizită, mape, formulare...
_____
Catalog promoţionale 2022
_____
Plăcuţe şi indicatoare pentru case, blocuri, sedii
_____
Rame click - comandă online!
_____
Panou decorativ pentru interior sau exterior – tu alegi designul!
_____
Steaguri publicitare - click pentru a comanda!
_____
Stâlpi pentru delimitare (opritori, de ghidare) - comandă online!




_____
Catalog promoţionale 2022


Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!
_____
Bannere şi mesh-uri publicitare - click pentru a comanda online!
Promovare
Publicitate
Newsletter