12.01.2022,  18:15:38 | 0 comentarii | 268 vizualizari
În urmă cu 100 de ani / La Petroșani a apărut „Gazeta Jiului” – ziarul „apolitic” al lui Tătărăscu (III)
Booking.com
de Marian BOBOC

Ne este mică, pare neîncăpătoare casa noastră, dar să nu se uite vorba că oamenii buni încap. Ținem însă să ne-o înfrumusețăm cu tot ce are de preț spiritul românesc în locurile acestea. Îngrămădiți comorile simțirii și ale gândirii voastre, lauda muncii voastre, în casa aceasta care este a noastră a tuturor, a drepților Români din Valea Jiului. Viața noastră, a intelectualilor, sătenilor și a minerilor, strălucirea ei să fie podoaba, fala casei acesteia”.
Redacția amintește și problemele cu care se confruntă „Gazeta Jiului”: „Dar cheltuielile cu  îmbogățirile și îmbunătățirile ziarului sunt multe și mari. Caracterele de tipar noi, scumpetea lucrătorilor și a hârtiei, salarul unor vechi prieteni ziariști, care colaborează la Gazeta Jiului de acum înainte, toate acestea cer sacrificii însemnate. Pe lângă eforturile de muncă și materiale, pe care le aducem noi, în interesul binelui obștesc ne credem îndreptățiți să cerem și jertfa cititorilor, pe amândouă tărâmurile acestea. Din credința arătată în rândurile de mai sus a purces chemarea, apelul la purtătorii de condeiu, și ea va justifica și urcarea ușoară a prețului de abonament”.
Editorialul se încheie într-un spirit optimist: „Cu nou avânt, cu încredere împrospătata de îndemnurile cititorilor, intrăm în anul al doilea. Curajul nostru va fi mereu înflăcărat, fiindcă ne simțim ostașii sfintei cauze a culturii românești, în cele mai înălțătoare forme ale ei”.

Ediția nr. 29/ 5 august 1923 este ultima care apare sub direcția unui comitet. De la 12 august 1923, după 81 de ediții, „Gazeta Jiului” are în sfârșit un director. Numele lui este Gheorghe Tătărăscu. Și apare pe frontispiciul ziarului ca director până la 11 noiembrie. Adică, 15 ediții.
La 4 noiembrie 1923, „Gazeta Jiului” deschide ediția cu o știre bombă: „D. Gheorghe Tătărescu, Directorul ziarului nostru, numit subsecretar de Stat”, la Ministerul de Interne. 
După ce ajunge ministrul secretar de Stat, Gheorghe Tătărăscu își schimbă titulatura de director cu cea de fondator (la 18 noiembrie 1923). Probabil că demnitatea pe care o ocupa nu-i mai permite să fie director de ziar, ci doar fondator. „Fondator: Gh. Tătărescu” va apărea pe frontispiciul „Gazetei Jiului”, până la ultimul număr, la 1 aprilie 1928, când cel mai bun săptămânal petroșenean de până atunci își va da obștescul sfârșit.

Foarte atentă se dovedește a fi redacţia Gazeta Jiului cu sănătatea fondatorului ei, Gheorghe Tătărescu. La 20 septembrie 1925 informează: „Cu părere de rău, am luat la cunoștinţă că dl. ministru Tătărescu, fondatorul ziarului nostru, se află bolnav de câteva zile. Îi dorim însănătoșire grabnică, să-și poată relua activitatea-i în adevăr folositoare ţării”.
Peste 20 de zile, săptămânalul petroșenean încheie „buletinul medical”: „Cu bucurie aducem la cunoștinţă cititorilor noștri că fondatorul gazetei noastre, dl. G. Tătărescu, subsecretar de stat la Interne, s-a restabilit complet. D-sa își va relua activitatea începând cu ziua de 15 octombrie a.c.”. La 25 octombrie, știrea e completată: „Dl. Gh. Tătărescu, Subsecretar de stat, se află încă la moșia sa din Poiana-Gorj și nu se va întoarce în Capitală mai înainte de finele lunii curente”.
Dar de-abia la 1 noiembrie, gazeta anunţă însănătoșirea completă a fondatorului ei, care „fiind complet restabilit, în urma boalei suferite, se reîntoarce în capitală”.
 
La cinci ani de la apariția „Gazetei Jiului”, în 1926, Romulus Miocu (preot greco-catolic, primar al Petroșaniului, prefect al jud. Hunedoara, fruntaș la Partidului Național Liberal) își amintește nașterea săptămânalului, punctând rolul hotărâtor, de fondator, jucat de Gheorghe Tătărăscu în această întreprindere jurnalistică: „În toamnă s-au împlinit 5 ani când actualul subsecretar de stat de la Interne, dl. G. Tătărescu, în urma câtorva discuțiuni avute cu subsemnatul asupra nevoilor din Valea Jiului, a hotărât să înființeze și să redacteze cel dintâi ziar românesc care a văzut lumina zilei în acest ținut: Gazeta Jiului. Mi-aduc aminte cu câtă dragoste și abnegațiune a redactat și a aranjat materialul pentru numărul prim, apărut la 1 Ianuarie 1922. Articolul program, publicat în fruntea ziarului sub titlul Cel dintâiu cuvânt, reoglindește în chip minunat gândul curat de care a fost mânat fondatorul lui: Preocupați în primul rând de nevoile muncitorimii, nu vom lăsa în umbră nevoile cele mari ale neamului; pe deasupra intereselor individuale, de partid și de clasă stau interesele statului român închegat cu atâtea jertfe și cu atâta sânge: în slujba acestor interese înțelegem să stăm în primul rând. Credincioșii programului fixat de fondatori, cei câțiva oameni de bine, adunați în jurul ziarului, nu au cruțat nici o osteneală pentru a face ca acest organ de publicitate să însemneze ceva în renașterea vieții naționale din Valea Jiului. S-a încercat necontenit a apropria în special masele muncitorești de cultura și scrisul românesc. Să apreciem după merit roadele acestor osteneli și jertfe, aduse cu dragă inimă și însuflețire curată pe altarul culturii naționale, nu este chemarea noastră. Știm atât, că în paginile Gazetei Jiului, ca într-un caleidoscop, se poate vedea întreaga viață culturală și națională a Văii Jiului în cei 5 ani din urmă”.
Romulus Miocu arată și faptul că cei care au colaborat la ziar au făcut-o benevol, nu pentru beneficii materiale: „Chiar numărul frumos de colaboratori, care de bunăvoie au contribuit cu scrisul la îmbogățirea ziarului, dovedește îndeajuns că opera fondatorului nu a fost o zadarnică cheltuială de energii. Dimpotrivă, suntem îndreptățiți a crede că opera de îndrumare ce s-a desprins de pe aceste pagini a adus foloase reale vieții culturale, din această vale.
Tot în ediția jubiliară, V. Pop vorbește despre „Rolul intelectualilor în Valea Jiului”, o temă valabilă în toate timpurile. V. Pop (Virgil Pop) este preot greco-catolic la Lonea și unul dintre condeiele foarte active ale „Gazetei Jiului”, preocupat de teme culturale, de relația culturii cu muncitorimea minieră, de importanța edificării de așezăminte culturale. „Nicăieri altundeva atâția orfani oropsiți, atâția ologi și invalizi de muncă, nicăieri atâția degenerați fizicește și moralicește de ravagiile alcoolismului și al desfrâului de tot felul, nicăieri atâtea elemente susceptibile de principii anarhice, subversive, nicăieri atât motiv de plâns și jale pentru adevăratul român și creștin ca în Valea Jiului”, radiografiază expresiv realitățile zonei. După care, ca orice intelectual implicat în social, V. Pop înșiruie câteva direcții în care trebuie să acționeze intelectualii, „Gazeta Jiului” jucând un rol important în popularizarea și susținerea acestora: „a. Exponenții bisericii și ai școlaei să-și identifice munca de luminare a masselor pe toate căile și cu toate mijloacele; b. Toate asociațiunile culturale să se grupeze în jurul Astrei, cu care a conlucra, a o promova și întări este cea mai sfântă dorință a oricărui intelectual român; c. Statul și Societățile miniere, precum și mai ales primăriile să susceapă în bugetele lor sume din an în an mai mari pentru crearea instituțiilor culturale (biserici, școli, casse culturale cu biblioteci muncitorești, încurajarea înființării de coruri, trupe teatrale, încurajarea înființării de coruri, trupe teatrale); d. Lupta cea mai stajnică împotriva alcoolismului; e. În toate centrele miniere cu concursul Statului, Societăților și Comunei, să se creeze ateliere de industrii practice, iar unde există, să fie încurajate și sprijinite cu concurs material și moral.; f. Muncitorii, care au mai mari merite în propaganda culturală (în jurul bisericii, școlii și a Astrei să fie promovați și distinși)”.
Pentru Virgil Pop în categoria intelectualilor intră: preoții, profesorii, funcționarii de stat și mineri, avocații și „privatierii”.
Însă marea valoare documentară pentru istoria „Gazetei Jiului” și a presei din Valea Jiului a acestei ediții jubiliare o constituie fotografia care ilustrează articolul lui V. Pop. Fotografia, sub care scrie „Comitetul de redacție”,  ne înfățișează 5 bărbați, 4 stând jos și unul în picioare. Din păcate, fotografia nu are explicație.  Prin urmare,  nu ne luminează asupra numelui celor 5 redactori ai „Gazetei Jiului”. Poate și pentru că redactorii nu mai aveau nevoie de prezentări, deoarece erau persoane publice și, deci, aveau notorietate. Cu siguranță, redacția nu s-a gândit la posteritate, la cercetările de istorie a presei… Totuși, consultând alte surse, pe patru dintre redactorii din 1926 i-am identificat cu precizie. Primul din dreapta, cu mustață și ochelari, este Teodor Munteanu. Acesta, tipograf de meserie, este nu doar redactor la „Gazeta Jiului”, ci și conducătorul Tipografiei și Librăriei Jiul Cultural (unde era tipărită „Gazeta Jiului”) și fruntaș al Partidului Național Liberal. Al doilea din dreapta, chel și cu barbă, este preotul Virgil Pop. Al doilea din stânga este învățătorul Alexiu David, traducător din italiană, membru de frunte al Partidului Național Țărănesc, în 1928 va ajunge să fie arestat. Cel din picioare este Radu Merișor.
Primul din stânga este profesorul Ion Niciu, primul redactor responsabil/ girant al „Gazetei…” și președinte Partidului Național Țărănesc. De altfel, în ediția jubiliară Ion Niciu spune și „Două vorbe” patriotice: „Înainte de război, Valea Jiului nu era doar un centru economic important al Ungariei de-atunci, dar și o cetățuie puternică a tendințelor de maghiarizare și de apăsare volnică a elementului românesc. (…) Vremea însă și răbdarea noastră ne-au dat, în sfârșit, dreptate. După tulbureala revoluției, situația a început a se limpezi. Stăpânirea românească a intrat în vechile ei drepturi, nesocotite atâta vreme. Minele de cărbuni au fost rând pe rând naționalizate. I s-a dat astfel și elementului românesc posibilitatea să ia parte la exploatarea bogățiilor țării și să nădăjduiască o viață mai omenească. Era firesc, ca în munca pentru dezrobirea lui economică și sufletească, să avem un pivot în jurul căruia să se concentreze toată activitatea clasei conducătoare. Și acest pivot, o spunem fără să ne mândrim, a fost în cur de 5 ani de zile, Gazeta Jiului. În coloanele ei s-au dezbătut toate problemele acestei Văi de muncă. Am încercat să ștergem toate urmele unui trecut înmormântat în război și să apropiem sufletele locuitorilor acestei văi prin înțelegerea realității impuse de vremi: prin ridicarea elementului românesc la treapta la care îl învrednicește importanța sa politică în cadrele noului stat. Am sprijinit toate mișcările cu adevărat folositoare ținutului nostru, mai cu seamă cele culturale, și am stat deoparte de cele politice, care nu mai ne puteau dezbina atunci, când se cerea să fim mai strânși. Întrucât ne-a reușit, nu suntem în măsură s-o judecăm. Ne-a animat totdeauna gândul de a fi folositori tuturora, gândul de a împăca și dorința de a jertfi totul pentru realizarea unei conviețuiri cinstite, pătrunsă de dragoste creștinească și de dorul de a reda elementului românesc o situație pe care demult o merita”. 

Celor 5 redactori din fotografie trebuie adăugat preotul ortodox Ion Duma, care a făcut parte din prima echipă redacțională a „Gazetei Jiului”, apoi Vasile B. Taloescu (viitorul director-proprietar al „Avântului”, cea mai longevivă publicație interbelică și antebelică din Valea Jiului) și desigur și alții.

Ultima ediție a „Gazetei Jiului” apare la 1 Aprilie 1928. Redactor-responsabil este Teodor Munteanu, tiparul este executat, ca la întâiul număr, la Tipografia „Jiul Cultural” din Petroșani. Vreme de 7 ani și 4 luni, „Gazeta Jiului” a apărut cu regularitate la întâlnirea cu cititorii, neabătându-se prea mult de la programul publicat la 1 ianuarie 1922.


Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 6 ori 2  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii


Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal




_____
Administrare pagină de Facebook pentru persoane publice
_____
Bannere şi mesh-uri publicitare - click pentru a comanda online!

_____
Administrare pagină de Facebook pentru afaceri
_____
Flyere, pliante, broşuri, afişe, cărţi de vizită, mape, formulare...
_____
Catalog promoţionale 2022
_____
Plăcuţe şi indicatoare pentru case, blocuri, sedii
_____
Rame click - comandă online!
_____
Panou decorativ pentru interior sau exterior – tu alegi designul!
_____
Steaguri publicitare - click pentru a comanda!
_____
Stâlpi pentru delimitare (opritori, de ghidare) - comandă online!




_____
Catalog promoţionale 2022


Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!
_____
Bannere şi mesh-uri publicitare - click pentru a comanda online!
Promovare
Publicitate
Newsletter