Petrecerea meseriaşilor pentru copiii săraci

 

Cu o săptămână înainte de sărbătorile pascale, meseriaşii lupeneni aranjează o petrecere în folosul copiilor săraci. Participanţii își dovedesc generozitatea, astfel că, după deducerea cheltuielilor de organizare, a rezultat un venit curat de 2.642 lei, bani care s-au depus spre păstrare la Primăria Lupeni. Cel mai puţin a donat Alexandru Szilagyi - 5 lei, lista fiind deschisă de 4 domni lupeneni care au donat fiecare câte 100 lei. Dar iată întreaga listă a suprasolvirilor: „Nicu Lazăr, Ştefan Kelemen, Dr. Friedric Filts, Iosif Gyorgy, Emanuil Kocsis, Dionisiu Socol şi Ştefan Csakşani câte 100 Lei, N. Spriczer - 70 Lei, Teodor Rusu, Ioan Farkaş şi Ioan Corpadia câte 60 Lei, Victor Kolarini, Ladislau Szabo, Ştefan Szoke şi Ştefan Benczeparoch rom. cat. câte 50 Lei, Nicu Niciu, Iosif Babici, Alexandru Cuc, Iacob Zendea, Albert Vach, Ştefan Slavici, Vilhelm Csobanszki şi Ladislau Schweitzer câte 40 Lei, Gavrilă Dan, Paul Slavici II, Iosif Pocorny, Alexandru Salai, Leon Silberstein I., Nicu Vuia, Herman Reszler, Alexandru Molnar şi Iosif Cziller câte 30 Lei, Iosif Klemencz, Nicu Baciu, Emil Pogani, Alex Benko, Iosif Folker, Augustin Gunzel, Carol Graf II, Geza Babici, Hugo Schaffer, Anton Babici, Alex Vitan, Hugo Benini, Franc Buchmann, Frantesi Hering şi Zoltan Tarcsafalvi câte 20 Lei, Mihai Csontos, Francisc Rebendici, Menhar Perneszki, Friedrich Dorca, N. Varga, Alex Szabo, Armin Czimenti, Anton Remzso, Anton Kato, Visalon Cotcsel, Ioan Papp, Carol Satoszki, Iacob Daradici, Mihai Aradan, Dezso Aradan, N. Hartapeţ, Andrei Simon, Leorenţiu Balogh, Nicolae Haut, Iacob, Taborszki, Ştefan Szoke, Arpad Salamon, Ioan Berinde, Ioan Lankaf, Anton Bradi, Iosif Gedeon, Ioan  Balogh, Ştefan Sreiner, Mihai Acs, Ştefan Nehfor şi Ştefan Dreguş câte 10 Lei şi Alex Szilagyi - 5 Lei”.

 

 

Vizita Episcopului romano-catolic al Transilvaniei

 

„Gazeta Jiului” publica cu regularitate articole cu caracter „naţionalist”, uneori amendând şi devierile numeroaselor etnii din Valea Jiului. Această dimensiunea naţionalistă a săptămânalului petroşenean poate fi explicată şi prin faptul că printre redactorii-colaboratori ai săi se aflau preoţi ai celor două biserici naţionale. Dacă vizitele în Valea Jiului ale înalţilor demnitari ai bisericilor ortodoxe şi greco-catolice sunt relatate în spaţii ample, cele ale prelaţilor romano-catolici abia de sunt amintite. Iar când sunt consemnate, apar micile şi inerentele răutăţi confesionale ale comentariului. Spre confirmare, iată relatarea vizitei făcute de P.S.S. Majláth, Episcopul romano-catolic al Transilvaniei la Lupeni: „Vizită episcopească. Pentru a putea fi împărtăşiţi copiii de confesiunea rom. cat. cu sfântul sacrament al mirului, Prea Sfinţia Sa Episcopul de Alba-Iulia, G. Majláth, a sosit cu suita sa în localitate în 9 iunie, la ora 5 p.m. Aici a fost primit din partea comunei de dl. primar Nicu Niciu, iar din partea comitetului bisericesc de dl. Cornel Vittkö, primcurator catolic. La primirea Prea Sfinţitului erau toate autorităţile, delegaţii şcoalelor în frunte cu directorii şi o mulţime de public, care era doios să-l asculte şi să-l vadă pe Prea Sfinţia Sa. Poporul, dornic de a asculta, adăpa din poveţele P.S. Sale, ca după un adevărat părinte după care aşteaptă, nu le-a putut auzi! Fiind tare obosit, Înaltul Prelat a încredinţat pe unul din suita Sa, plebanul din Haţeg, ca să vorbească poporului prezent. Nu voim să facem critica cuvântării, dar de la un plenipotenţiar al mai marilor bisericeşti am fi aşteptat ca la sfârşitul cuvântării, când a terminat cu nemzsetek de országok boldogulására, să-l fi schimbat într-un înţeles precum se cere de la un iubitor de patrie, cum trebuie că este Prea Sfinţia Sa, la care nu poate încape nici o îndoială”.    

 

Serbările şcolilor

 

La 12 iunie, în curtea nr. 1 a şcolii centrale, are loc serbarea de sfârşit de an a elevilor Şcolii Primare de Stat Lupeni. Înaintea începerii programului artistic, elevii împreună cu învăţătorii s-au rugat la bisericile lor, „mulţumind Puternicului pentru toate cele primite”. Dintre cele trei secţii ale şcolii - română, maghiară şi germană - cea mai bună prestaţie au avut-o elevii germani. Serbarea, şi cu aceasta şi anul şcolar, s-a încheiat după masă, cu tradiţionalul cerc al cadrelor didactice.

Şi şcolile medii de Stat dau o serbare în după amiaza zilei de 1 iulie, cu prilejul închiderii anului şcolar. Programul susţinut de către elevi, apreciat de presa locală ca „bogat şi răuşit”, impresionează şi astăzi: „Cântările au fost executate de corul şcoalei condus de d-na prof. Gisler Ida. Declamările elevilor recitate în limba română, franceză, germană şi maghiară, ne-au impresionat mult. Atât înainte, cât şi după festival, au stat la dispoziţia spectatorilor expoziţia de desemn şi lucru de mână a băieţilor, precum şi a fetiţelor. Expoziţia băieţilor a fost aranjată cu mult gust de dl. prof. Pop Aurel, care în scurt timp a dovedit aptitudinea pentru predarea cu succes a acestor studii. Expoziţia fetelor a fost la culme atât în aranjare, cât şi lucrurile arătate, dovedind că munca totdeauna are succes. Cu privire la scumpetea de azi, ar fi fost mai consult să se facă numai lucruri care se şi pot întrebuinţa, dând prin aceasta directivă copiilor de a face numai lucruri de care au folos. La sfârşitul serbării se face raportul oficial de către neobositul Ioan Pop, arătând că deşi şcoala suferă atât din lipsa salelor, cât şi a rechizitelor, progresul atât în studii, cât şi în disciplină a fost bun. Vorbeşte despre alcătuirea comitetului şcolar sub prezidenţia d-lui Senator Valer Bociat în şcoala română şi a d-lui Francisc Frey, director minier în şcoala maghiară. Se premiază apoi total 23 elevi cu câte 100 lei şi 35 elevi cu cărţi. Premiile s-au acoperit din donaţiunea societăţii miniere de 2.000 Lei, a d-lui Schön Iulius de 1.000 lei, Primăria - 400 lei, dl. Valer Bociat - 100 lei, dl. Ioan Bratu - 50 lei şi dl. Furnica Gheorghe - o pereche de sandale (…). Este de remarcat că dezinteresul din trecut al minorităţilor faţă de cultura românească încă şi azi se menţine, nepermiţându-se nici măcar la această serbare. Frumoasă excepţie nobilă a făcut şi de astă dată bătrânul Dr. Iosif Katzander, totdeauna iubitor şi sprijinitor în acţiunile culturale”.

Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.

---

Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, deschis la Banca Transilvania.