În cadrul unei conferințe de presă desfășurate marți, 15 februarie, la sediul PNL Petroșani, președintele organizației și, totodată, primarul municipiului Petroșani a răspuns la întrebările adresate de jurnaliști, inclusiv la cele puse de ziarul nostru.

 

Despre criza facturilor și ce părere are de demersurile, multe întârziate, făcute de guvernanți?

„Eu am o părere proastă și foarte proastă de faptul că s-a ajuns la aceste facturi la nivelul acesta și cred că am fost printre primii primari din România care am semnalat acest aspect legat de prețul exagerat de mare la energie și la gazul metan. Nu știu dacă ați urmărit subiectul, dar zilele trecute am văzut că, practic, s-a plafonat cumva prețul pe furnizor de ultimă instanță între 2.700 lei și 3.100 lei, aici vorbind de persoane juridice. Înainte, un preț de acest gen era până la 5.000 de lei! Eu am ripostat și am avut o poziție publică pe acest subiect și cred că este anormal ce se întâmplă. E foarte bine că guvernul a luat măsura compensării acestor facturi. Am înțeles că sunt probleme la anumite companii de implementare ale acestor pachete legislative legat de compensarea facturilor. Sunt convins că se vor lua măsuri și după data de 1 aprilie, sau până când este valabil acest pachet de compensare actual. Însă, dacă vreți o părere personală, cred că plafonarea prețurilor la energie era o măsură mai bună decât compensarea. Adică, reglementarea acestor prețuri se putea face de ANRE, iar această agenție de reglementare nu este în subordinea guvernului, ci în subordinea parlamentului – apropo de separația puterilor în Stat. Consider că trebuiau făcute aceste lucruri încă din vara trecută, astfel încât în iarna ce a urmat populația și firmele să nu resimtă atât de grav aceste prețuri mari. În concluzie, eu nu sunt mulțumit și împăcat cu această situație! Sper ca guvernul să găsească o soluție, cea mai bună, pentru ca oamenii și firmele să poată să-și plătească aceste facturi fără eforturi deosebite, în sensul în care se riscă ca firmele, multe, să intre în faliment, iar oamenii să ajungă să nu aibă bani să-și plătească curentul electric și gazul. Și spun asta, deoarece la acest moment dacă nu ar fi compensarea, ar fi aproape imposibil de achitat aceste facturi”, a venit răspunsul primarului Tiberiu Iacob-Ridzi.

 

Cum comentează scăderea în sondaje, destul de mare, a Partidului Național Liberal?

„Sunt mai mulți factori care au dus la această scădere, unul dintre ei fiind erodarea pe care o redă guvernarea. Orice partid care guvernează se erodează, iar așa se întâmplă nu numai în România, ci și în alte părți. Apoi, mai cred că și luptele interne prin care a trecut PNL, după cum ați văzut s-a rupt o fracțiune și s-a format un alt partid, au condus, de asemenea, spre această scădere în sondaje. Și, să nu uităm, de această criză energetică, dublată de ceea ce a însemnat și venirea iernii și a frigului, deci a consumului foarte mare de energie și gaz metan pe fondul acelor scumpiri. Cred că acestea sunt principalele cauze. Probabil mai sunt și altele, legate de această scădere în sondaje”, a venit răspunsul.

 

Aveți idee dacă sunt plecări din cadrul PNL Petroșani sau din cadrul organizației județene ale PNL?

„Deocamdată nu știu să fi plecat cineva. Nici nu am auzit să fi plecat nici de la organizația județeană”, a venit răspunsul imediat.

 

Ne puteți spune cum funcționează coaliția PNL-PSD la nivel județean?

 

„Nu știu să vă spun la nivel de negocieri, dacă vreți, între cele două partide, pentru că eu nu fac parte din acea echipă, dar am înțeles că nu sunt probleme deosebite în a conlucra cu cei de la PSD, în ceea ce privește județul Hunedoara”, a răspuns Tiberiu Iacob-Ridzi.

 

Dar, financiar, cum merge coaliția, pe linie de consiliu județean, ținând cont că, de exemplu, dumneavoastră sunteți primar PNL, iar conducerea CJ este social-democrată? Într-o Vale roșie, se simte acum că aveți PSD aliat la guvernare?

„Deocamdată eu, personal, nu simt (nota red.: această alianță), dar sigur că acest lucru contează mai puțin. Important este să se găsească această înțelegere și să se poată merge înainte cu proiectele mari. Fie că vorbim de proiectele europene, fie că vorbim de proiecte cu finanțări guvernamentale sau cu finanțări de la nivelul consiliului județean. Eu am învățat de-a lungul carierei mele politice să nu am așteptări prea mari, ca să nu am dezamăgiri prea mari. Și atunci sunt destul de precaut”.

 

Programul „Just Transition” („Tranziție Justă”) cam bate pasul pe loc în Valea Jiului. La o emisiune TV, pe un post central tocmai s-a discutat zilele trecute treaba asta. Cum comentați?

„Cu Just Transition este o problemă. Din punctul meu de vedere lucrurile sunt destul de întârziate. Practic, acel fond pentru Tranziție Justă este dedicat zonelor miniere din Europa, în România fiind șase județe care au acces la această finanțare, printre care și Hunedoara. Lucrurile sunt întârziate, iar aici apanajul este, în primul rând, al Consiliului Județean Hunedoara, care este responsabil pentru întocmirea Planului județean pentru Tranziție Justă. Dec,i n-o să primim bani, așa cum nici pe ITI n-o să putem să accesăm banii pe proiecte, fără Strategia de Dezvoltare, care e gata și am înțeles că e în dezbatere publică acum. La fel, ca să putem atrage bani prin Just Transition va trebui să avem acest plan județean de care vă spuneam. Deocamdată eu nu cunosc detaliile, nimeni nu ne-a invitat niciodată la o discuție legată pe acest subiect. Am înțeles că e o firmă de la București care face acest plan și abia aștept să-l văd și eu, împreună cu ceilalți colegi primari”, a răspuns primarul Petroșaniului.

 

Se pare că cei de la Gorj sunt mai avansați cu acest Just Transition, deși au venit după noi, Valea Jiului fiind prima regiune din România inclusă în acest Program european. Cum comentați?

„Din păcate, cred că ar trebui să întrebați la consiliul județean care este stadiul. Nu știu în acest moment cum stăm cu planurile. Da, aveți dreptate, în acest moment Gorjul, deși a intrat în această chestiune după Hunedoara – la momentul 2018 când noi, hunedorenii, am demarat toate acele demersuri legate de Just Transition și de ITI, Gorjul se uita cu invidie la noi –, acum se pare că cei de-acolo s-au mișcat mult mai repede și mult mai eficient legat de toate aceste documentații. Este foarte important să se înțeleagă faptul că fără aceste documentații și fără aceste planuri nu poți să accesezi nici un euro!”, a răspuns oficialul liberal.

 

Nu ar fi normal ca firma care se ocupă de acest plan, de care vorbeați că se face acum, nu ar trebui să stea de vorbă și cu primarii și cei din primării?

„Cu siguranță, da! Din păcate, nu am primit decât niște adrese de la ei, să completăm niște date statistice. Dar eu cred că aici trebuia și trebuie în continuare o dezbatere, cel puțin, o întâlnire cu administrațiile publice locale - și nu numai, deoarece aici trebuie implicați toți actorii, așa cum s-a întâmplat pe Strategia de Dezvoltare a Văii Jiului, pornind de la ONG-uri, de la societatea civilă, de la sindicate, până la instituțiile celelalte ale Statului care au competențe în zona transformării economice și sociale a zonelor miniere.

 

Dacă se tot întârzie, nu riscăm să se piardă acele fonduri pe „Just Transition”?

 

„Dacă nu o să avem acele planuri făcute vom pierde. Clar, ele trebuie făcute! Dar mai e ceva: dacă nu vor fi făcute bine, efectul va fi la fel de rău”, a răspuns pe scurt Tiberiu Iacob-Ridzi.

 

Legat de Strategia de Dezvoltare a Văii Jiului din cadrul ITI și de Ministerul Fondurilor Europene

„Am primit înștiințare că Strategia făcute de Price a fost finalizată, urcată pe site și pusă în dezbatere publică. După această perioadă de transparență urmează să se aprobe această Strategie, probabil printr-un Memorandum la nivelul guvernului. După care să se declare prin Hotărâre de Guvern: Valea Jiului, zonă ITI.

 

Nu știm dacă ați observat, dar primarii din județul Bacău se plângeau că din cauza consiliului județean Bacău au pierdut fonduri europene și spuneau că ar fi fost mai bine ca fiecare primărie să meargă singură, fără asocierea cu consiliul județean. Să nu se repete cumva situația și la noi în județul Hunedoara, în Valea Jiului…

„Da. Aici e o chestiune, cum să vă spun… care ține de administrația județeană și de administrațiile locale în general. Dacă această relație, sau această colaborare, este defectuoasă, cu siguranță, va duce ori la neaccesarea banilor, ori la întârzierea foarte mare ale unora dintre aceste proiecte. Suntem în coaliție numai de două luni de zile. Să sperăm că lucrurile se vor îndrepta. Eu am tot solicitat, am avut discuții și cu domnul prefect, am spus că este necesară o abordare mult mai aplecată asupra acestei probleme legate de acest plan județean, care e foarte important. Dar nu stă în puterea mea să fac mai mult. Iar aici nu e vorba că nu ne putem pune de acord, dar trebuie să ne întâlnim, ca să vedem exact pe ce discutăm. Noi încă nu ne-am întâlnit, nici măcar pe format on-line… dar, repet, nu este apanajul meu, că eu nu pot să convoc aceste întâlniri, consiliul județean trebuie să o facă. Și, sigur, și prefectul are un rol destul de important. Dar nu știu exact în ce fază se află aceste documentații legate de Planul județean. Iar contractul este între consiliul județean și o firmă, parcă Frankfurt School sau așa ceva… Din punctul meu de vedere nu există deocamdată transparență în zona aceasta și cred că ar trebui mai multă comunicare vorbind de Just Transition în general.

Pe POR sau pe ITI știm ce se întâmplă, care sunt pașii, avem strategie clară, avem cele 10 mari proiecte definite, la fel ca și pe Start, deci lucrurile sunt destul de clare. Dar pe Fondul de Tranziție Justă, care e un fond nou, nu știu să vă dau alte detalii. Legat de ITI, părerea mea e că în această toamnă se pot deja accesa anumite axe. Așteptăm să apară ghidurile, undeva în luna aprilie, din câte am înțeles. Pe ITI nu vom mai primi finanțări la proiecte de străzi, infrastructura rutieră nu mai are finanțare pe fonduri europene, dar vor putea fi făcute finanțări pe fonduri de Tranziție Justă. Dar pe ITI, există axe de finanțare pe eficiență energetică, școli, Sănătate, digitalizare, transport ecologic și altele. Aceste axe nu acoperă, din punctul meu de vedere, toate nevoile noastre. Tocmai de aceea guvernul vine cu Programul Anghel Saligny, cu finanțări pentru infrastructura drumurilor, pentru infrastructura de apă și canalizare. Se pare că a dat drumul și pe infrastructura de rețea gaz metan – aici urmând o altă etapă ce vizează extinderea rețelelor. E adevărat, România - nu doar Valea Jiului, nu are rezolvate încă sută la sută aceste probleme legate de infrastructură la utilități. Programele europene nu mai finanțează aceste domenii și atunci guvernul trebuie să vină cu alte finanțări naționale pentru acestea”, a venit răspunsul primarului Tiberiu Iacob Ridzi.

Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.

---

Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, deschis la Banca Transilvania.