PENTRU MARTIE

 

Pentru martie nu am spus nimic

decât că este umbra iubirii mele

când sevele tăcute se trezesc

când luminile obscure se împlinesc

 

şi el singur prăpastie a lumii

se desface pentru a-ţi oferi perla

ce ai s-o porţi prin lume

ca pe un trofeu al durerii

 

în luna Martie bate un vânt al zeilor

un clar-obscur de lumină înceată

şi ochii tăi pictaţi cu migdale

stau în pragul trecutului lăcrimând

 

şi ne pierdem pe poteci desculţi

în sihla unei tăceri de bronz

aproape că am uitat că au suferit crinii

în noi înflorirea

 

şi nopţi şi zile cămaşă ţesută

din zale de chihlimbar pentru un zeu violent

ce nu i-a dat iubirii vreo şansă

o mie de trenuri ne strivesc în marginea dimineţii

 

şi sunt umbre peste tot

un sânge al tristeţii risipit de vânt

te văd printre ghiocei toporaş albastru

cum te strecori în mine făcând cărări luminii.

 

UN DOR AL CÂMPIEI

 

1.

Pe mare sunt valuri ale dorinței

căutându-te pe tine și pierzându-mă pe mine

fără a ști ce este abisul unei tristeți nesfârșite

 

stau umbrele gata să cadă din cer

într-un vacarm al desfrunzirii

irosind vremea și umbrele nopții

 

trenul trece prin gări pustii

și lasă în urma lui țipătul de fiară rănită

o vânătoare electrică un gust de funingine

 

câmpia din față are un dor al ei

o tăcută gravitate prinsă în pânza de păianjen

 

a țesut noaptea un gând trist

într-o fereastră te-am văzut cum îți fluturai zâmbetul

ca pe un steag al victoriei strălucind în calendare

 

plecarea ta străbate timpul până la os

și ruginește urma de cuțit

ruginesc inimile cândva unite

printre algele marine printre scaieții atotputernici

 

o câmpie plictisită de așteptare

rămâne în urmă pentru a memora o trecere

un parfum stins o umbră a dorului.

 

2.

Am încărcat în geamantane toate iluziile,

viețuitoarele nemaivăzute, pereții caselor, lucrurile uitate în pod,

munții de rugină, fierul și fierea, amarul uitării

 

bagajele burdușite gemeau de durerea plecării

pe scripeți mișunau cablurile trase de vânt

în sus și în jos cum ne-a învățat efesianul

așa cum este bine să apară lumea din focul mișcării

 

grija plecării într-o lume nebună, nebună, nebună

numai cu bilet de intrare în sala pustie

cu puțină lumină pe osii

 

și atunci am văzut păsările trăgând văzduhul

cum se opinteau înhămate la un car al eternității

zeii dormeau beți în nămolul fericirii

obezi și plini de grăsimea timpului.

 

3.

 

Iubirea e o casă cu îngeri

o frunză din cer se prinde-n horă pentru a gusta

un timp ce va să vină

 

te-am aşezat la mine în priviri

pentru a mă locui

în decorul angelic tobele bat

de iarbă fragedă sunt cuvintele mele.

Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.

---

Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, deschis la Banca Transilvania.