11.05.2022,  18:03:18 | 0 comentarii | 272 vizualizari
Din volumul „Regele Ferdinand I în Valea Plângerii” de Marian Boboc / Viața în Lupeni în anul 1922
de Marian BOBOC

VESELA (APOI TRISTA) POVESTE

A UNOR BANI PENTRU DASCĂLI

 

Ca și în cazul funcționarilor (după cum veți citi în acest capitol), venitul cadrelor didactice ale Lupeniului poate fi mărit de primărie prin acordarea unui ajutor, atunci când salariile sunt depășite de scumpetea traiului. Așa se întâmplă…

 

…și în 1920. Când viața e scumpă și salariile mici…

La școala de stat primară și școlile civile de stat din Lupeni predau 10 învățători și 4 profesori. Întrucât în „întreaga țară și deosebit în comuna Lupeni scumpetea a ajuns culmea”, consiliul comunal hotărăște la 7 aprilie acordarea unui ajutor financiar de 150 de lei/ lună. În total, 2.250 lei sunt alocați lunar pentru îmbunătățirea vieții corpului didactic lupenean. Toate bune și frumoase (bănoase)…

 

…până în 1921.

Când numărul cadrelor didactice se dublează…

Mai precis, 4 octombrie, când are loc ședința Consiliului comunal Lupeni. O ședință cu scântei. Discuțiile cele mai aprige au fost înregistrate la punctul 8, al ordinii de zi (care numără 10 puncte), unde se află propunerea primăriei referitor la adausele corpului didactic.

La ședință participă: Nicu Niciu (primar), Fărcașiu Fărcaș (secretar referent), Victor Colarini, Ioan Ciora, Mihai Făgărășan, Dr. Iosif Kacznader, Solomon Khon, Ioan Lahotzki, Iosif Lazăr, Petru Mogoș, Alexandru Moldovan, Gavril Pascha, Emil Pischl, Ion Popa, Ladislau Szabo, Ioan Vlad, Eugen Vörös, Nicolae Zugrav, Ioan Dăneasă, Andrei Lazăr și Janos Purece (membri în consiliul comunal).

Procesul verbal al ședinței consemnează dezbaterile, pro și contra, pe marginea acestui subiect:

„(…) Din 1920 scumpetea a scăzut mult, iar o parte a învățătorilor se ocupă și cu alte prelegeri, încât trag mai multe salare, iar numărul numărul învățătorilor și a profesorilor s-a urcat la 30. Comuna în acest ajutor are spese abnormale, propune ca hotărârea să se modifice astfel:

Cu data de 1 november a.c. se sistează ajutoarele la acei învățători care țin prelegeri și trag salare de la două școli, în special acelora care propun și la școalele civile și la școalele de ucenici, și trag salari de la toate, să se sisteze acelora la care și bărbatul și femeia e câștigător, deoarece aceste două categorii câștigă lunar 1.400 - 2.000 lei, prin urmare e fără înțeles să dea și comuna ajutor.

Față de aceasta, Emil Pischel propune să se sisteze toate ajutoarele, cu motivul că scumpetea acum a scăzut, iar comuna e împovărată cu diferite spese (…).

Valer Bociat face propunerea ca să se susțină în întregime toate ajutoarele, deoarece scumpetea e mare și nu pot trăi învățătorii.

Niciu Nicu propune ca pentru învățătorii cu familie să se mențină ajutorul în întregime, pentru cei căsătoriți, fără familie, să se voteze 100 lei lunar, iar pentru cei necăsătoriți 50 lei.

Secretarul comunei protestează în contra propunerii, deoarece propunerea făcută de secretarul comunal a fost oficioasă, stabilită împreună, prin urmare un oficiant nu e drept să schimbe părerea. Arată că tocmai pentru cei necăsătoriți e mai grea posibilitatea de trai, deoarece sunt siliți să mănânce la hotel”.

Se trece la vot și se hotărăște:

„Punându-se toate patru propunerile la vot cu majoritatea (15 față de 9) s-au adus și s-au publicat următoarea

HOTĂRÂRE

Consiliul comunal menține ajutorul și pe mai departe, îndrumă primăria să plătească acelea și pe mai departe.

MOTIVE:

E drept că comuna e împovărată cu speze abnormale, însă scumpetea e mare în comună”.

O victorie a senatorului Valeriu Bociat sau o înfrângere a consilierului Pischel și a secretarului comunal (pe fondul încălcării înțelegerii prealabile a primarului cu notarul)?

Destinatarii hotărârii - cele 30 de cadre didactice din Lupeni -  se pot bucura: vor primi și în anul școlar 1921-1922 câte 150 lei/ lunar, spor de scumpete. O bucurie de scurtă durată…

Apelul către prefect

La 29 octombrie 1922, hotărârea consiliului local este atacată cu recurs de către notarul Fărcaș, consilierul Pischel și alți consilieri. În recurs sunt enumerate motive de ordin financiar-bugetar, referitoare la comportamentul „financiar”-profesoral și privitoare la legalitatea hotărârii din 4 octombrie (posibil conflict de interese al unor dintre cei care au votat):

„(…) Pe timpul când s-au votat ajutorul corpul didactic, la ambele școli consta din 15 membri, prin urmare a plătit comuna lunar 2.250 lei, astăzi, însă, la ambele școli sunt 30 de persoane, prin urmare trebuie să plătească comuna lunar 4.500 lei și probabil că în timpul cel mai scurt acest număr se ridică, încât în bugetul comunal s-au luat 54.000 lei pentru acest scop. În anul 1920 repartiția comunală a fost 88%, cu toate că s-a stabilit pe baza dării din 1917, care dare era încă puțină. Consiliul comunal atâtea speze și ajutoare a votat, care se pot cruța, încât repartiția comunală s-a ridicat la 160%. Luând în considerare că dările de stat sunt de 30 de ori mai mari ca în anul trecut, putem să zicem că repartiția comunală e de 20 ori mai mare.

Cu onoare întrebăm, pe lângă astfel de dări, comercianții pot vinde ieftin?

Azi, trăgând de la împovărarea comunei 70%, învățătorii nu se ocupă numai cu prelegerea de la școala primară, învață în mai multe școli și dau ore private, de la altă parte câștigă și bărbatul și femeia, încât sunt unii care câștigă și obțin salare din 2-3 locuri, în suma de 1.500 - 1.800 lei. Întrebăm cu onoare, această sumă nu e îndestulătoare pentru un oficiant?

Al treilea motiv e următorul: la ședință or luat parte și or votat și învățători, precum și membri ai eforiei școlare. Or votat și 2 învățători, precum și 10 membri din eforie. Credem că cei interesați nu pot lua parte la dezbatere și mai ales la votare.

Spre orientare, că comuna de prezent nu poate acorda ajutoare mari, dovedește și aceea că de prezent voiește să ridice împrumut de 230.000 lei, pentru a termina lucrările începute.

Conform celor de sus, cu Onoare vă rugăm Binevoiți a nimici decisul consiliului comunal și a ordona Primăriei să sisteze plățile”.

 

Nimicirea hotărârii…

Prefectura Hunedoara admite recursul, anulează ajutorul, motivându-l astfel la 20 februarie:

„Corpul didactic, care a beneficiat de ajutorul lunar de 150 lei, îndeplinește serviciul la școalele de stat din Lupeni, primindu-și astfel retribuțiile legale de la stat.

Ajutorul de 150 lei lunar, votat prin hotărârea reprezentanței comunale, a fost și este numai un precariu, care poate fi contractat oricând fără motivare.

Sistarea ajutorului s-a anunțat cu începere de la 1 ianuarie 1922, dată până la care corpul didactic a ridicat ajutorul, pentru că ar fi neechitabil ca corpul didactic să fie silit a restitui comunei, un ajutor ridicat, fără vina sa, la tot cazul în bună credință, din vrerea comunei”.

Deci, dascălii lupeneni au încasat sporul de scumpete, de la 1 mai 1920 până la 1 ianuarie 1922. Chiar dacă hotărârea luată în octombrie 1922 a produs efecte în lunile noiembrie și decembrie, adică profesorii și învățătorii au încasat sporul de la primărie, prefectura s-a dovedit înțelegătoare și nu le-a imputat banii încasați. 

 

UN VAGON DE CARTOFI

 

La 12 ianuarie, ora 10, are loc în gara Lupeni licitația unui vagon de cartofi. Posibilii participanți sunt anunțați din timp.

 

D-ALE POMPIERILOR

 

Demisia comandantului

După ce a făcut din corpul pompierilor voluntari ai Lupeniului un corp elit în tot ținutul Văii Jiului, comandantul Fărcașiu Fărcaș (care este și prim notarul primăriei Lupeni) demisionează la 15 ianuarie. Motivele care au dus la această despărțire: „Sunt foarte ocupat, în vederea lucrărilor publice din primăvara anului, trebuie să lucrez mai intensiv pentru dezvoltarea comunei”. Când așterne pe hârtie aceste rânduri, notarul nu știe că primăvara anului 1922 va fi ultima sa primăvară…

În locul său este numit inginerul Mihail Hans, un om care a mai lucrat, cu bune rezultate, cu pompierii localului.

 

Taxe ridicate

La începutul lunii februarie, consiliul comunal stabilește taxele cinematografelor pentru corpul pompierilor comunali în suma de 150 lei/ lună, pentru fiecare cinematograf. Expunerea de motive este lămuritoare asupra hotărârii luate: „Conspectele înaintate despre plata pompierilor trimiși la cinematografe dovedesc că pentru personalul care face serviciu se plătește lunar 140-150 lei, prin urmare a trebuit ridicate și taxele la acestea sume”.

 

1 leu/ lună

O propunere din 15 martie a unui consilier local: Lupenenii care locuiesc la casă vor trebui să scoată din buzunar 1 leu/ lună „în favoarea pompierilor locali și fiecărui membru ajutător”. O propunere votată…

 

GRĂDINILE DIN CIMITIR

 

Șase funcționari ai primăriei Lupeni cer consiliului comunal darea în folosință gratuită a grădinilor din cimitirul comunal. Funcționarii spun că vor semăna zarzavaturi, iar locul cerut pentru legumicultură nu va afecta deloc fânețele din zonă. Cei 6 au familii, dar nu au grădini… Cererea lor e înregistrată, nu întâmplător, la 12 martie. Într-o lună când încep muncile de primăvară…

 

DE STRAJĂ LUPENIULUI

 

Referitor la paza Lupeniului pe timp de noapte, notarul Fărcaș avansează o propunere preturii : „(…) în comuna Lupeni să se angajeze păzitori care să fie înarmați, numărul acestora va fi după mărimea comunei. Salariul să se stabilească după darea directă de stat, afară de darea pământului. Controlul acestora să se facă de primărie și de jandarmerie, ultimilor punându-le în datorință că la toată prezentarea în comună, să controleze și păzitorii de noapte”,  

 

PETRECERE PENTRU EDIFICAREA BISERICII ORTODOXE

 

Până în 1924, credincioșii ortodocși sărbătoreau Crăciunul, după calendarul iulian (sau pe stil vechi), la 7 ianuarie.

În Lupeni, chiar în locul unde se află astăzi Biserica Ortodoxă „Sfântul Ierarh Nicolae”, exista o bisericuță de lemn, singura ortodoxă din tot Lupeniul. Dat fiind faptul că bisericuța de lemn nu mai răspundea cerințelor, s-a hotărât edificarea bisericii ortodoxe mai mari, din piatră. Pentru mărirea fondurilor necesare noii construcții se organizează o petrecere în a doua zi a Crăciunului, pe 8 ianuarie 1922.

Reuniunea femeilor ortodoxe din Lupeni pune în sala de spectacole a Casinei Române din Lupeni un program artistic foarte reușit, la care „dat fiind scopul nobil al acestei inițiative, publicul din Lupeni s-a grăbit să ia parte, iar sala a devenit neîncăpătoare”. Artiștii amatori lupeneni prezintă piesele „Ploaie cu soare” (de Iosif Vulcan) și „Kir Zuliaridi” (de Vasile Alecsandri). Dacă prima piesă este elogiată, cea de-a doua este amendată de cronicarul „Gazetei Jiului”: „Piesa lui Vulcan a plăcut foarte mult. Kir Zuliaridi n-a prea fost înțeles din cauza limbii stâlcite a grecului din rolul principal. Interpretarea rolurilor a fost destul de bună, ca din partea unor diletanți. Astfel, remarcăm pe d-șoarele Ardeleanu, Brăescu, Voicu, Călina, și domnii Borcea, Hanci, Ungur”.

După cele două piese, dl. Almășan a cules ropote de aplauze pentru interpretarea cântecelului comic, „parodie originală”, Bărbierul modern. După programul artistic, s-a dansat până în zori.  

În afara scopului financiar, inițiativa preotului Șandru și a primcuratorului bisericii G. Suluțiu și-a atins și celelalte scopuri morale: „unul de a stârni și statornici o adâncă credință și alipire către biserică și altul este dezvoltarea culturii în rândul muncitorimei”.

 

TENSIUNI ÎNTRE ADMINISTRAȚIA MINELOR ȘI SINDICATUL NAȚIONAL

 

O notă publicată la începutul lunii ianuarie 1922 la rubrica „Lumea muncitorească” din „Graiul muncitorimei”, foaia Centrului Sindicatelor Naționale din Transilvania și Banat, dezvăluie tensiunile existente la Lupeni între conducerea minelor și muncitorii „naționali”:

„Dl. director Fray are, după cum vedem, dragoste față de noi, precum are pisica față de șoarece. Tot mereu voiește să ne piște de după cap.

  Facem atent pe domnul director Frai (Frey - n.a.) să nu se prea urce cu ordinele așa sus, că pe urmă nu o să-i meargă bine.

D-le director, dacă nouă nu ne mai este voie să vorbim pe telefon, după cum spui D-ta, să îți iei o șapcă roșie și scrie pe ea: Comisar No. 1 al Sindicatului Național Român, și atunci nu avem lipsă de telefon că te folosim pe D-ta pentru a duce știri și altele. Sau doară voiești și D-ta să pleci în plimbare cu amicul D-tale Lehovschi pe vreo două luni prin Cehoslovacia, cred că și dânsul s-a săturat.

Iar pe d-l inginer Gros îl rugăm să nu ne râdă în batjocură când merje la dânsul vreun muncitor, căci tare mi-e teamă să nu începem să ne râdem noi de dânsul, căci cred că îi va peri pofta de râs. Acest sfat vi-l dăm D-lor din Lupeni”.

O punere la punct plină de combativitate sindicală, în care prin sugestia ca directorul Frey să poartă „o șapcă roșie”, face aluzie la un comportament filo-internaționalist, că ține partea sindicatelor „roșii”, rivalii în lupta sindicală a sindicatelor „galbene” (naționale).

 

Nici în primăvară, la începutul lunii aprilie, comportamentul față de mineri al unor dintre ingineri nu se ameliorează. Ba din contră… „Graiul muncitorimei” semnalează „Un lucru ciudat”, petrecut la Mina Vest din Lupeni, în care unul dintre actanți este chiar Gros, inginerul care a mai fost atenționat de sindicaliști cu câteva luni înainte:

„D-nul inginer Gros de la Mina Vest din Lupeni, în zilele de 5 și 6 aprilie a fost rugat de către muncitori ca să le asculte reclamațiile, adică muncitorii nu erau îndestulați cu plata care le-o făcuse dl. inginer. Dl. inginer, după cum nici odată nu a luat samă pe muncitori, nu i-a luat nici de data asta, ba le-a spus la muncitori că, care nu-i îndestulat cu câștigul, îl dă afară din lucru.

Muncitorii văzând că zadarnic le-a fost intervenirea, au intrat în mină și s-au apucat de lucru, în ziua de 6 Aprilie, la ora 2 după masă, muncitorii s-au hotărât să nu intre în mină, până când D-nul inginer nu-i ascultă și nu le spune precis, ca să știe pentru ce lucră. S-au trimes muncitori, bărbați de încredere la D-nul inginer să spună că ce vreau dânșii. D-nul inginer i-a luat cu vorbe aspre, spunându-le la bărbații de încredere că îi dă afară din lucru; muncitorii văzând că nu pot ajunge la rezultat nici cum, au trimes doi muncitori la sindicat după președintele Neagu. Neagu, auzind durerea muncitorilor, numaidecât plecă afară la mină, cu vicepreședintele de încredere”.

De aici redactorul povestește la persoana I, plural, ceea ce arată că redactorul la un ziar sindical e și om de acțiune, nu doar de condei (Ioachim Zamora este ales la 19 martie și secretar al SNR și redactor responsabil al „Graiului muncitorimei”): „Ajunge la mină, muncitorii toți ne așteptau să spună ce vreau; ascultăm pe muncitori, pe urmă mergem la D-nul inginer, dar nu putem intra în biroul Dumnealui, căci era închis. Pe toți ne uimește acest lucru, că pe D-nul inginer nu-l interesează aceia că muncitorii n-au intrat în mină. Batem în ușe și spunem să ne sloboade înăuntru; după ce știe cine suntem, ne sloboade înăuntru, și mai vin și vreo câțiva muncitori. După ce știm ce-i baiu, începem pertractarea cu D-nul inginer. După mai multe dovezi date de muncitori, au fost silit d-nul inginer să coreagă plata la muncitori după dreptate.  

 Oare D-nul inginer Gros nu poate să facă lucru bun de la început, să nu bage zâzanie între muncitori de la lucru? Noi rugăm pe d-nul inginer că în viitor să nu se mai poarte cu muncitorii așa brutalicește, că și muncitorul îi om cu suflet, și după lucrul lui cinstit pretinde să fie plătit cinstit. D-nul inginer Gros are un trecut urât în fața muncitorilor, nu numai la noi în Valea Jiului, dar și la Anina, de unde au venit la noi. Ar fi bine dacă D-l inginer și-ar schimba năravurile și să nu persecute pe bietul muncitor în mod neomenos”. 


Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 3 ori 9  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii


Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal




_____
Administrare pagină de Facebook pentru persoane publice
_____
Bannere şi mesh-uri publicitare - click pentru a comanda online!

_____
Administrare pagină de Facebook pentru afaceri
_____
Flyere, pliante, broşuri, afişe, cărţi de vizită, mape, formulare...
_____
Catalog promoţionale 2022
_____
Plăcuţe şi indicatoare pentru case, blocuri, sedii
_____
Rame click - comandă online!
_____
Panou decorativ pentru interior sau exterior – tu alegi designul!
_____
Steaguri publicitare - click pentru a comanda!
_____
Stâlpi pentru delimitare (opritori, de ghidare) - comandă online!




_____
Catalog promoţionale 2022


Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!
_____
Bannere şi mesh-uri publicitare - click pentru a comanda online!
Promovare
Publicitate
Newsletter