29.10.2011,  17:55:56 | 0 comentarii | 697 vizualizari
Trebuie neapărat să ştiţi: / 58 de miliarde de lei, băgate în betoanele de pe Valea Morii din Vulcan
de Gheorghe OLTEANU

Simt că nu mai pricep nimic şi că mă ia cu lehamite. De ce - dacă la nivel de minister, despre cel al Mediului vorbesc, nu sunt agreate lucrările masive din beton -, la sistematizarea albiei pârâului Morii din Vulcan s-a mers pe această variantă?

A spus-o răspicat
domnul ing. Sorin Corici, şeful Sistemului Hidrotehnic Petroşani (în foto): la cel mai înalt nivel ministerial sunt preferate lucrările executate din piatră şi care să valorifice materialele de construcţie locale. Foarte bine. Atunci apare întrebarea firească: de ce nu s-a ţinut seama de asta când a fost luat în vizor pârâul Morii din Vulcan? Cel care a dat numele văii din prin care curge.
Răspunsul e simplu
şi părerea pe care mi-am format-o după câte am scris despre acest subiect nu mi-o poate scoate nimeni din cap. Au fost la mijloc bani mulţi, foarte mulţi - 58 de miliarde de lei, ca să vă astâmpăr curiozitatea -, iar suma aceasta trebuia neapărat îngropată în betoanele astea. Nu e nevoie să spun mai mult, pentru că e de înţeles.
Lucrările au început în 2005.
Când, prin Hotărârea de Guvern nr.1262/13 august 2004, au fost alocate sume din Fondul de Intervenţie la dispoziţia Guvernului, pentru înlăturarea unor efecte ale calamităţilor naturale produse în perioada 27 iulie - 1 august 2004. Despre amenajarea pârâului de pe Valea Morii se vorbeşte la punctul 9: “Amenajarea pârâului Merişoara în zona oraşului Vulcan, 3,1 km regularizare albie, jud. Hunedoara”. De unde până unde Merişoara? Când numele îi este pârâul Morii, pentru că aşa i s-a spus de când e lumea, iar locul pe care curge e Valea Morii. Apoi, vă rog să reţineţi lungimea albiei care a fost luată în calcul, pentru a fi sistematizată: 3,1 kilometri. Dacă de la podul de lângă bulevard şi până la barajul 2 sunt trei kilometri, atunci eu mă las de meserie. De pe ce satelit s-a văzut asta?  Și ştiţi cât s-a alocat din fondul acela de intervenţie pentru sistematizarea pârâului Morii? Nici mai mult, nici mai puţin de 32,7 miliarde de lei!
Mergeţi la oricare vulcănean
în vârstă şi rugaţi-l să vă spună dacă-şi aminteşte ca pârâul Morii să fi făcut vreodată ravagii! Știţi cum s-a motivat prinderea acestuia în lucrările de sistematizare despre care vorbeşte hotărârea de guvern? Anume că, în 2004, pârâul a ieşit din albie aproape de locul în care se varsă în Jiu. Greşit. Atunci, cetăţenii care stau în zona gării pot confirma asta, s-a spart magistrala subterană de canalizare, iar mizeria din ea a ajuns la suprafaţă. Nu stă în picioare nici cum că el ar fi făcut ravagii în 1970, parcă, când, pe unde-s casele de la gară, mergeai cu pluta. Atunci Jiul s-a umflat şi a dat pe de lături. Și, normal, apele acestuia le-au înghiţit pe cele ale pârâului. Dar asta deja ţine de istorie.
De mai de sus,
de unde era pe vremuri piaţa oraşului (în spatele Complexului ProEuropa, pentru cei care nu ştiu), malurile pârâului Morii era demult amenajate. Până în locul în care el ajunge &n Jiul de Vest. Cu ziduri înalte, de vreo doi metri, din piatră (vezi poza), făcute la meserie, care au rezistat şi vor mai rezista o mie de ani. Atunci, cum de a fost scoasă gluma asta cu apele sale au dat afară? Cât despre revărsări de la fosta piaţă în sus nici atât nu s-a auzit vreodată. Da, e posibil, după cum mi-a explicat domnul ing. Constantin Bosoncea, şef de lot la Grup Hidrocon Bucureşti, ca asta să se datoreze prezenţei barajului nr.1. Care are rol de reţinere a viiturilor. Ca şi următorul baraj, nr.2, era de părere dumnealui. Deşi, din câte îmi amintesc, acesta avea un alt rol. Asta, pentru că, foarte aproape de dig, funcţiona o staţie de care asigura un supliment de apă potabilă. O sursă alternativă pentru consumul de apă din oraş. Acolo, vă amintiţi, era o barieră şi nu treceai mai sus cu maşina. Tocmai ca să se păstreze nepoluate apele pârâului.
În primăvara lui 2005,
s-a început betonarea malurilor. Cam din dreptul şcolii de şoferi în sus, iar societatea care a lucrat atunci s-a oprit cu lucrările la barajul 1. Curios este că, după ce, astă vară, s-a continuat de la barajul 1 în  amonte, lucrătorii de la Grup Hidrocon au fost nevoiţi să revină pe porţiunea aceasta şi să toarne câteva cofraje de beton acolo unde cei dinainte “uitaseră“ s-o facă. Și era vorba de beton de peste treizeci de miliarde. Beton din care, se bârfea pe atunci, s-ar fi construit , prin apropiere, nu ştiu ce vilă şi garaje
În vara acestui an,
lucrările au fost reluate de la barajul 1 în sus. Numai că - aici e partea interesantă! - nu pe aceiaşi 32,7 miliarde de lei, cât scria la hotărâre că s-au dat pentru 3,1 kilometri de regularizare a albiei. Nu, miliardele astea s-au înecat în betonul deja turnat şi a fost nevoie de altele. Care au venit în pas alergător din Fondul pentru Mediu, aşa cum  li s-a ordonat prin Hotărârea nr.508 din 2010. Din suma totală de 483.383 mii de lei care au plecat în lume, pentru “Amenajarea pârâului Merişoara (din nou, simt că nu mai pot! -nr) în zona oraşului Vulcan, judeţul Hunedoara” au fost prevăzute 2.650.000 de lei. Adică, pe limba leilor vechi, peste 26 de miliarde!
Să nu vă închipuiţi
că suma aceasta fantastic de mare, la o adică, a fost dislocată din bugetul de stat pentru regularizarea pârâului Morii de la barajul 1 până în amonte de tot, la izvoare. Deloc. Ea a fost tocată doar pe lucrările executate între cele două baraje. Între care, se poate măsura şi cu pasul, nu ştiu dacă este un kilometru!

Revin, aşadar, şi întreb: unde sunt cei 3,1 kilometri de lucrări de sistematizare?
Normal, asta nu e treaba constructorului. Lui i s-a pus în faţă un proiect pe care l-a materializat. Din punctul său de vedere, domnul ing. Constantin Bosoncea are dreptate. Asta i s-a cerut, asta a făcut. Pentru dumnealui a fost îndeplinită funcţionalitatea lucrării. Discutabil rămâne esteticul acesteia. Betoane şi iar betoane, care au sluţit frumuseţe de vale. Vina, fie-mi permis să cred asta, îi revine numai şi numai proiectantului. O societate din Sibiu, Aquacon, ai cărei proiectanţi am impresia că au lucrat uitându-se pe Google Earth.
Acum, nu mai e
de zis nimic. Ce a fost a fost. Vestea bună e că lucrările au fost încheiate, iar de la barajul 2 în sus Valea Morii rămâne aşa cum a fost. Ba, să nu greşesc. Domnul ing. Constantin Bosoncea a recunoscut că e vina băieţilor dumnealui că au lăsat vraişte, aşa cum s-a văzut în fotografiile publicate, porţiunea de albie din amonte de baraj. “S-a luat de acolo pământ vegetal şi am taluzat”, a încercat dumnealui o scuză, după care a promis că, la primăvară, va remedia situaţia. La primăvară când, probabil, va avea loc şi recepţia lucrării.
Cam asta ar fi povestea
mutilării a pârâului de pe Valea Morii din Vulcan. Operaţiune de mutilare - asta a fost, după părerea mea - pentru care s-au băgat în betoane, din bani publici, 58 de miliarde de lei! Sau, dacă vreţi, 1.350.000 de euro. Bani care mai bine mergeau în lucrările de consolidare a albiilor unor râuri din Moldova. Pe unde oamenii stau cu frica-n sân că, la primăvară, or să-i ia viiturile. În  ce ţară care se pretinde europeană s-a mai auzit să se fi betonat în halul ăsta un pârâu de munte? Dacă asta se petrecea undeva în Vest, fiţi siguri că, a doua zi, intra pe fir cine trebuia. La noi, din fericire pentru unii, treaba asta nu e valabilă, fiindcă, deşi suntem în UE, tot cu deprinderi balcanice am rămas.


Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 7 ori 9  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii


Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal





* * *
* * *
Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!



* * *










* * *
Promovare
Catalog Sisteme Expo
0721 722227
Display-uri
Publicitare 2020
0721 722227
Promoţionale 2020
office [at] confortmedia.ro
0721 722227






Publicitate
Newsletter