Articole de acelasi autor

Lupeni. Numărul parcărilor crește vertiginos

Anul viitor / Alocațiile vor fi doar indexate

Salonul Hunedorean al Cărții. Lansarea volumului „Învinge dependența”

Până la iarnă / Sarmizegetusa Regia - închisă

Razii la Vulcan și Lupeni

Mii de elevi evacuați de pompieri

Pe cerul Văii Jiului, / Aurora boreală

Vetuța Stănescu și echipa PNL Hunedoara au depus candidaturile pentru Parlament

Cristian Resmeriță și-a depus candidatura pentru un nou mandat de senator. Obiectivul principal – dezvoltarea județului Hunedoara

Vrei să-ți redecorezi locuința, dar nu știi de unde să începi? Top 3 sfaturi utile pentru gestionarea unor renovări durabile și accesibile

Romanele Norei Iuga sunt niște „montagnes russes” în care o dată urcați, trebuie să ne ținem bine! Cartea, aerul, camera, autoarea, personajele, propriile noastre gânduri pot fi amețitoare.

Norei Iuga îi place mult cifra 4. Afirmația era previzibilă de vreme ce e născută într-o zi de 4. Ea asociază 4 cu un scaun pe care și-ar putea odihni sufletul. Involuntar ne amintim de Marin Sorescu cu piesa Iona. Acolo Iona propune o bancă pe mare, în larg, să se așeze pescărușii să-și tragă sufletul.Tributari acestei cifre am împărțit discursul în 4 unități.

1. CINE ESTE NORA?

Este... Eleonora Zsiga. S-a născut în perioada interbelică al cărei parfum îl poartă cu ea și astăzi când are venerabila vârstă de 92 de ani. Provine dintr-o familie de artiști, cu mama balerină și tatăl violonist. Pe mama ei o chema Elena, era româncă iar pe tatăl ei îl chema Josef Zsiga și era ungur.  Când au făcut cunoștință mama Norei i-a zis din greșeală Josef Iuga, neputând reține numele de Zsiga. Nora a purtat numele de Eleonora Zsiga până la jumătatea clasei a treia primară.

Este... Eleonora Iuga. Pe când erau în Timișoara, tatăl Norei decide să-și românizeze numele unguresc din cauza numeroaselor incidente avute când el cânta în localurile românilor din oraș. Astfel, din 1939 și pe Nora o va chema oficial în acte Eleonora Iuga. Familia ei umblă mult în străinătate astfel că Nora are șansa de a vedea multe țări, are contact cu multe civilizații, are avantajul de a învăța limba germană din fașă până la un stadiu avansat. Într-un interviu a povestit că limba germană fiind foarte grea, singura metodă folosită de cadrele didactice de la grădiniță și la școala primară era aceea de a se interzice rostirea vreunui cuvânt în română. În caz contrar părintele elevului era amendat.

Este... Eleonora Popescu. Înainte de a explica acest nume, doresc să vă împărtășesc un episod amuzant. Din vara lui 2020, cu Nora Iuga vorbesc destul de des, uneori și de două ori pe săptămână. Și nici o discuție nu este mai scurtă de o oră. Astfel, într-una din aceste convorbiri telefonice, îi spun, foarte mândră, că am reușit să alcătuiesc o împărțire elegantă a numelor sale și că, mare minune, mi-au ieșit 4 categorii, deci nu ies din sfera cifrei. Ea râde cu poftă, așa cum e râsul ei molipsitor, și spune că din păcate este nevoită să-mi strice armonia deoarece a mai fost măritată o dată și a avut alt nume în acte. Stupoarea mea s-a rezumat la o interjecție și o privire deznădăjduită aruncată pe ecranul laptop-ului. Iar Nora continuă: Dar, ce dragă, nu ți-am povestit de Popescu? Astfel, trecem repede de la copilărie și facem un salt generos în biografia ei. Ajungem la tinerețe când are o căsnicie foarte scurtă, nici de un an, cu inginerul Popescu. Scriitoarea nu dă multe detalii despre acest individ decât că a fost insipid, anost și că nici ea nu își explică prea bine acel mariaj. Ziua în care s-a proclamat divorțul a fost pentru ea cea mai frumoasă. Aproape a dansat pe stradă la ieșirea din tribunal.

Este... Eleonora Almosnino la căsătoria cu poetul George Almosnino, zis Nino, în 1960. El a fost iubirea vieții ei. Chiar și azi când vorbește de el, îi tremură glasul de emoție. Cei doi s-au întâlnit în București la Cenaclul literar „Magda Isanos” în aprilie 1960 și s-au căsătorit foarte repede, în toamna aceluiași an. Nino a murit la 24 noiembrie 1994 la vârsta de 58 de ani. Cei doi au un băiat, Tiberiu Almosnino, născut la 2 decembrie 1962. Astăzi el este maestru de balet, fost prim balerin la Opera Națională București. Și ajungem la identitatea pe care azi o știm cu toții și pe care o sărbătorim.

Este... Nora Iuga, numele de poetă, prozatoare și traducătoare. Este membră a Uniunii Scriitorilor din România din 1971 și membră Pen România. Amintesc că a primit Ordinul național „Pentru Merit” în grad de Ofițer (1 decembrie 2000) și Ordinul Național „Pentru Merit”, în grad de Comandor (17 ianuarie 2017).

2. CE SCRIE?

Scrie în primul rând poezii. A debutat în 1968 cu volumul de versuri Vina nu e a mea. În total are aproape 20 de volume dar amintim doar câteva premiate de Uniunea Scriitorilor: Opinii despre durere, Dactilografa de noapte, Capricii periculoase, Autobuzul cu cocoșați, Fetița cu o mie de riduri, Alături cu drumu.

Scrie romane, mai exact șase: Săpunul lui Leopold Bloom (primul roman publicat în 1993), Sexagenara și tânărul, Lebăda cu două intrări, Harald și luna verde, Hai să furăm pepeni, Hipodrom (cel mai recent, din 2020).

Scrie memorii: Berlinul meu e un monolog, Blogstory.

I s-au publicat interviuri: Conversația cu Nora Iuga de Gabriela Gîrmacea.

Este coautoare cu Angela Baciu la Mai drăguț decât Dostoievski.

Nora a tradus enorm, peste 40 de romane, având o contribuție uriașă la accesul cititorilor români la marile opere din limba germană și suedeză. Dar acum amintim două prezențe importante. Nora Iuga este cea care a făcut-o cunoscută cititorilor români pe Aglaja Veteranyi, copilul teribil al noului val din anii 2000, scriitoare elvețiană de origină română, născută într-o familie de artiști de circ. Din nefericite, Aglaja s-a sinucis la 39 de ani într-un spital din Zürich. Nora Iuga a tradus cele două cărți De ce fierbe copilul în mămăligă și Raftul cu ultimele suflări, lucrări de o sensibilitate tulburătoare. Tot Nora Iuga este cea care a tradus-o prima oară în limba română pe Herta Müller, scriitoare germană de origine română. Müller a câștigat Premiul Nobel pentru Literatură în 2009. Romanele lui Müller traduse de Ioga sunt: Animalul inimii, Este sau nu este Ion, În coc locuiește o damă, Încă de pe atunci vulpea era vânătorul.

3. DE CE SCRIE?

Nora Iuga scrie pentru că s-a născut cu poezia în suflet și crede că va muri scriind la masa de lucru. În facultate i-a avut profesori pe George Călinescu la istoria literaturii române și pe Tudor Vianu la istoria literaturii universale. Prezența celor doi a fascinat-o, ajutând-o să-și dezvolte pasiunea pentru literatură. De câte ori povestește de ei, Iuga este la fel de onorată ca în băncile facultății.

Aici mă voi opri să relatez o amintire preferată de a scriitoarei. La un examen Tudor Vianu era bine dispus, astfel că le-a dat studenților un singur subiect. Să scrie la alegere despre un scriitor din literatura universală. Un student, bietul de el, avea să se căiască amarnic, a întrebat dacă poate scrie despre un scriitor mai mic, de importanță minoră. Vianu întreabă ce scriitor? Iar el zice Heine. Vianu se schimbă la față și se abține să nu urle: „Domnule student... Heine, scriitor mai mic?” În cartea-interviu, Conversația cu Nora Iuga, autoarea îi povestește Gabrielei Gîrmacea că a simțit mereu influența copleșitoare a trei mari scriitori din literatura universală: Franz Kafka, James Joyce și Günter Grass. Consideră că un scriitor pentru a deveni prozator este esențial să înțeleagă stilul și felul de-a scrie al celor trei.

4. CE ASCUNDE ÎN ROMANELE EI?

Așa cum am menționat anterior, Iuga a publicat până acum șase romane. Spun până acum pentru că în ritmul în care scrie ea, s-ar putea să mai am surpriza unui nou roman publicat. Ea scrie mai repede decât apuc eu să cercetez.

Ca să putem decoda romanele Norei Iuga avem nevoie de niște instrumente pe care numai scriitoarea ni le poate da. De aceea, în genere, proza ei este ca o pânză întinsă peste 10 mari teme recurente construite din simboluri și invarianți. Aceste teme sunt:

1. Sexualitatea (erotism, viol, avort, incest, pedofilie, pederastie): „Suntem iremediabil captivi în instinctele noastre.”

2. Bătrânețea/memoria: „Eu nu mai am timp să-mi fac amintiri.”

3. Confesiunea: „Confesiunile pot fi mai senzuale decât un act sexual.”

4. Deconspirarea feminismului ipocrit: „O Lolită comite în fiecare secundă pe glob un viol asupra unui bărbat.”

5. Ludicul: „Nu am decât două alternative ori mă sinucid ori mă joc.”

6. Cromatica: „Numai deasupra lacului cerul e mereu albastru.”

7. Limbajul obscen necesar: „Când parșivenia cuvintelor întrece parșivenia atingerilor.”

8. Alunecarea spre grotesc: „Îi creșteau fălcile, grohăia și scurma printre hârtii.”

9. Singurătatea/Auto-însingurarea: „Ce faceți voi prietenii mei când eu seara formez numere de telefon imaginare”

10. Melancolia/Nostalgia: „Poate că el moare acum într-o zi cu ploaie la Paris.”

Pe de altă parte, pentru a decoda proza Norei, avem nevoie să înțelegem că are două metode de a alcătui un roman. Acestea sunt:

1. Fluxul de conștiință.  

Datorăm acest termen lui William James în tratatul Principii de psihologie (1890). Literatura fluxului de conștiință presupune transcrierea directă, necernută, uneori chiar fără sintaxă, a gândurilor asemeni unei avalanșe de cuvinte.

2. Autodialogismul. Se produce când vocea scriitorului se suprapune cu vocea personajului în mai multe secvențe sau chiar în aceeași frază. În romanul Sexagenara și tânărul are loc cea mai rară formă de autodialogism din literatura română contemporană. Este unul din cele mai bune romane ale Norei Iuga.

De obicei, un scriitor când se inspiră din alt autor ia simboluri, idei, metode. Dar Iuga, în primul ei roman, Săpunul lui Leopold Bloom (1993), a confiscat un personaj „întreg”, pe Leopold Bloom din romanul Ulise de James Joyce și l-a adus în romanul ei. Ea spune că suferă de un soi de cleptomanie culturală. Romanul poate fi receptat ca un tribut pe care autoarea i-l aduce lui James Joyce și este experimental pentru că metoda Norei Iuga nu este deloc comună. Ne confruntăm cu două romane comunicante: Ulise și Săpunul lui Leopold Bloom. Principiul lui Pascal despre vasele comunicante se poate aplica celor două romane pentru că „nivelul egal al lichidului în ambele vase” poate deveni aici o metaforă pentru nivelul egal al personajelor, uneori al acelorași personaje, al tumultului și al preumblărilor în scop edificator.

Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, deschis la Banca Transilvania.