Boala coronariană este o afecțiune foarte des întâlnită. Ea implică îngustarea sau blocarea arterelor coronariene din cauza acumulării de depozite de grăsimi pe pereții acestor vase de sânge, ceea ce va duce la restricționarea parțială sau totală a fluxului sangvin către inimă și crește riscul apariției unor complicații precum infarctul miocardic sau insuficiența cardiacă.[1] Există mai multe investigații care joacă un rol important în diagnosticarea la timp a acestei boli, iar în continuare îți vom vorbi despre câteva dintre acestea.

Coronarografia

Cunoscută și sub denumirea de angiografie coronariană, coronarografia este o procedură minim invazivă ce permite vizualizarea arterelor coronare și identificarea cu certitudine a eventualelor blocaje, a localizării și a numărului acestora. Procedura implică introducerea unui cateter într-o arteră (de obicei, artera femurală), avansarea acestuia până la nivelul inimii și injectarea unui agent de contrast pentru a vizualiza arterele coronare cu ajutorul razelor X.

Este considerată cea mai bună metodă de diagnosticare a bolii coronariene, dar implică totuși anumite riscuri (deși acestea sunt foarte mici). De asemenea, de regulă, coronarografia are un preț mai ridicat decât al altor investigații. Pe de altă parte, prezintă avantajul că permite intervenția imediată pentru eliminarea eventualelor blocaje identificate la nivelul arterelor coronare. În general, se apelează la ea atunci când rezultatele altor teste indică posibilitatea existenței unor probleme sau când acestea nu sunt concludente.[2][3]
 

Electrocardiograma

Una dintre investigațiile recomandate atunci când se dorește evaluarea sănătății inimii sau se suspectează prezența bolii coronariene este electrocardiograma sau EKG-ul. Este o investigație simplă, rapidă, non-invazivă și nedureroasă, ce presupune înregistrarea activității electrice a inimii prin intermediul unor electrozi plasați pe piept, brațe și picioare. Le permite medicilor să afle cât de repede îți baie inima și dacă ritmul bătăilor inimii este sau nu regulat.

Prin intermediul său pot fi descoperite semnele de ischemie cardiacă sau a lipsei de oxigen în mușchiul inimii, apărută din cauza blocării arterelor coronare. De asemenea, poate indica dacă o persoană a suferit deja un infarct miocardic. Trebuie însă menționat și faptul că un EKG are anumite limitări, motiv pentru care adesea sunt necesare și alte investigații pentru a confirma diagnosticul de boală coronariană.[3]

Ecografia cardiacă

Cunoscută și sub denumirea de ecocardiografie, este o examinare imagistică non-invazivă care utilizează ultrasunete pentru a crea imagini ale inimii tale și a oferi medicilor detalii despre structura și funcția acesteia, inclusiv: dimensiunea și forma camerelor inimii, funcția valvelor cardiace, grosimea pereților inimii și capacitatea sa de a pompa sânge. Permite, printre altele, detectarea cheagurilor de sânge în interiorul inimii, a lichidului din pericard, a tumorilor sau a eventualelor probleme la nivelul aortei. Cu ajutorul său, medicii pot vedea exact cum circulă sângele prin inimă și prin valvele cardiace și pot depista eventualele semne ale bolii coronariene, cum ar fi lipsa de oxigen sau un infarct miocardic.

Există mai multe tipuri de ecografii cardiace, dar cea mai comună este ecocardiografia transtoracică, ce presupune plasarea unui transductor pe pieptul pacientului pentru a obține imaginile dorite. Este o metodă de diagnostic ce nu implică expunerea la raze X și nici nu provoacă vreun disconfort. În plus, prezintă avantajul că oferă rezultate rapide. De obicei, este utilizată în combinație cu alte investigații.[2][3]
 

Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces la nivel global[4], iar boala coronariană este una foarte des întâlnită. Cel mai adesea, se manifestă prin dureri în piept, dar acest simptom poate fi pus și pe seama altor cauze, ceea ce poate întârzia stabilirea unui diagnostic clar. Se ajunge astfel în situația în care primul semn al său este infarctul miocardic, care, după cum bine se știe, poate fi fatal.[1] Depistarea și tratarea sa la timp este foarte importantă, iar investigații precum cele menționate în acest articol pot ajuta la atingerea acestui obiectiv. Nu sunt însă singurele metode de diagnosticare a bolii coronariene. Ce tip de investigații sunt necesare și când este necesară efectuarea lor poți afla însă cu certitudine numai de la un cardiolog.

Bibliografie:

1. „Coronary Artery Disease.” Centers for Disease Control and Prevention, 19 July 2021, www.cdc.gov/heartdisease/coronary_ad.htm. Accessed 3 Apr. 2023.
2. „Coronary Artery Disease - Diagnosis and Treatment”, Mayo Clinic, 2022, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/coronary-artery-disease/diagnosis-treatment/drc-20350619. Accessed 3 Apr. 2023.
3. „Heart Tests”, NHLBI, NIH, 24 Mar. 2022, www.nhlbi.nih.gov/health/heart-tests. Accessed 3 Apr. 2023.
4. „Cardiovascular Diseases (CVDs)”, World Health Organization, 11 June 2021, www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/cardiovascular-diseases-(cvds). Accessed 3 Apr. 2023.

 

Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.

---

Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, deschis la Banca Transilvania.