AȘTEPTARE

 

Mi-am atârnat visele

Pe colțul lunii

Și te aștept

Cu ferestrele luminate

Ca să nu rătăcești calea.

La marginea prăpastiei din mine

E un loc de aducere aminte

Unde-mi picur

Singurătatea si dorul.

Și totul e albastru

Și totul e noapte...

Și lipsa ta.

 

INUNDARE

 

Gândul la tine

Îmi încălzește inima

Și mi-o luminează deodată.

Toate păsările inimii

Își înalță trilul in cor

Ca o revărsare de ape.

Mi se limpezesc

Ferestrele sufletului

Si mă inundă lumina.

Cântecul inimii

devine șoptit si dulce

ca un vals picurat.

Și totul se învăluie

în dorința de a te vedea

de a-ți asculta floarea ochilor

țesând  trăiri in cuvinte.

 

VREME DE ROȘU

 

E roșă pădurea

Cum roșă-i în mine

Tăcerea.

Cum frunzele timpului

În straturi se cern

s-ascunză între ele

durerea.

Te chem fără glas

La fel ca pădurea.

Pe frunzele clipei

Răvașele mele

Zboară  aiurea.

Și curge cu roș

Răsărit și apus

Cu roșu se scrie

de tine.

E vreme poveștii...

Iubirea din clipă

Făgaș roș își sapă

În mine.

 

SCRISOARE

 

A câta oară-ți scriu în prag de seară

Cu ganduri despletite și cu flori ?

Cuvintele-s pitite printre lacrimi

Și-au amorțit pe strune , în fiori.

 

Cum să mă apropii, cum să-ți cânt

Căci iată: e zbuciumată marea și-n amurg

Mâini ce-s curate nu pot să-ntind spre tine,

Căci îndoielile  în mine curg.

 

Spre tine inima mereu vrea să se-ndrepte

Dar nu o las, căci știu că nu e drept

Ești doar o umbră de frumos

Ce o clipă doar a ales, să mă atingă-n piept.

 

Și nici azi nu am să-ți  trimit scrisoare

Și n-am să- mi vărs simțirea în cuvânt

Tu ești în lumea ta și ce rost oare

Ar mai avea să deranjez c-un cânt?

 

MUZICĂ ȘI CULOARE

 

Aș vrea să știu

Ce culoare are azi

Zâmbetul tău.

Dacă râsul tău

Mai poartă în el

Clinchetul clopoțeilor.

Dacă vocea ta

A mai mângâiat

Cornul lunii

Ca să aștept

Să mi se nască visele...

Din pulbere stelară.

 

SIMȚIRE

 

Te simt vibrând

În inima mea

Ca o pasăre speriată

Ce-și fâlfâie aripile

și nu și-a găsit încă locul.

Te simt rezonând

În inima mea

Ca un cântec

Ce se scrie în fiecare clipă

Căutându-și nota potrivită.

Te simt arzând

În inima mea

Ca o flacără

Ce pâlpâie și apoi crește

consumându-se în lumină.

Te simt curgând

în inima mea

Ca un râu ce vuiește

și va năvăli peste maluri.

IUBIRE, despletită iubire

Rezonând pe fiecare undă

A sufletului meu

și totuși

Indescifrabilă și unică

Mereu.

 

O ZI

 

Tu pentru mine ești o lume

Eu pentru tine :doar un gând

Ce uneori se înfiripă

Când simți emoția vibrând.

 

Tu ești frumos închis în lutul

Atâtor clipe și-n tăceri.

Eu sunt o umbră de părere

Pe care-ai cunoscut-o în ieri.

 

Tu ești o pasăre albastră

Al cărei tril vreau să-l cunosc.

Eu ,sunt doar uneori o pană

Ce îți trezește al vieții rost.

 

Tu mi-ești în suflet dimineața

Cu râs curat, cu tril duios.

Eu ,doar un om pe care viața

Odată-n cale ți l-a scos.

 

Când te privesc, îmi crește-n suflet

O flacără ce cântă a dor.

Eu ... sunt o voce-ndepărtată

Căreia-i răspunzi aleator.

 

Și totuși tot ce port în mine

Mai pâlpâie chiar de nu știi

Și iar trimit spre tin’ vibrarea

Chiar dacă c-un răspuns nu vii.

Dar voi tăcea... vine o zi.

 

CÂNTEC AL STROPILOR DE LINIŞTE

 

Uneori

mă plec sub cetina timpului.

Stropi aurii de linişte

cad în ropot pe pletele-mi brune

cântând.

 

Îşi încep valsul

clopoţeii sfioşi ai amurgului.

Tresar lângă leagănul nopţii

cu liniştea-i caldă,

şi tăcerea...

are glasul tău, mamă.

 

Mi-e dor de tine,

ca firul ierbii abia mijit

de cuibul seminţei,

ca pasărea rănită

de neduruta inimă.

 

Mi-e dor de tine, mamă,

ca o lacrimă uimită

de matca oglinzii ei,

ca un râu tumultos

de prundişul lin al izvorului.

 

Mama...

Rădăcina fiinţei mele!

Ţesută tandru

Din cuibul dragostei ei

Sunt.

 

Trestie unduită de gând şi de ploi,

m-ai purtat pe braţe de abur

şi-am crescut din floarea sângelui tău

la răscrucea ultimului dor

ca să fiu a ta pe vecie.

 

Sunt sporul de ani

pe ramura-ţi frântă.

Mamă,

eşti fiinţa ce sufletu-mi cere

târziu, lunecând prin noapte

când cântă.

 

FLOARE DE LOTUS

 

La adăpostul trupului tău

unduind,

aud cerbi iernatici

venind să se adape

şi tropotul lor,

de umbră şi argint,

mi se zbate în ploape.

 

Mi-e palma cuminte

poposită pe obraz,

sclipesc în noapte

candele sfinte.

Mi-e dor să te ascult,

să te ating

şi să tac.

Mi-e dor de privirea-ţi fierbinte.

 

Şi zâmbetul tău,

mi-e hrană şi chin,

sărutul tău

îmi striveşte lumina.

Şi totuşi ce dulce,

cu el mă alin

la piept, tremurând,

atunci când te ţin,

şi-mi aflu menirea.

 

NIMIC NU E AL MEU

 

Nimic nu-i al meu din ce mi-a fost dat

Nici omul, nici clipa, nici iubirea.

Toate au un dat, doar o strajă de vreme

Și singură-mi măsor în tot nemărginirea.

Toate se zbat în mine și în mine pier

Și le port în sânge vii și-nvolburate,

Se izbesc de toti pereții sufletului meu

Și din colivie nu trec mai departe.

Îmi scrijelesc în carne toate urme reci

Le port pe dinăuntru, le șoptesc în mine

Și le tac cu lacrimi, le tac ca-ntr-un joc:

Jocul de-a viața cel de ieri și mâine.

Nu mai cer răspunsuri, le-am săpat adânc

Astăzi iarăși stau la margine de clipă

și nu mai aștept ca în vremi trecute

Nici un înger cu a lui aripă.

N-a venit atunci, poate nu mai vine

rătăcit-a calea, rătăcit-a clipa

sau poate în drum și-a scuturat aripa.

Și-am închis încet tânguirea în mine.

(din volume „Fantasme” și „Trepte și ferestre”)

Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.

---

Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, deschis la Banca Transilvania.