La o simplă privire pe Planurile de dezvoltare locală a localităților Văii Jiului pe perioada 2014-2020, realizate de către specialiști în domeniu din cadrul unor firme de specialitate venite din alte părți ale țării și acreditate la Comisia Europeană ori agreate de acest for, vedem că în toate acestea este trecut la „puncte tari la capitolul infrastructură”, printre altele, „rețea stradală locală relativ dezvoltată”. Despre gafele acestor firme am mai făcut vorbire în ZVJ, așa că nu mai adăstăm acum asupra lor...

Punctele slabe rutiere și de imagine în vederea unui turism modern, identificate de specialiști acum mulți ani

Tot în aceleași planuri de dezvoltare, aflăm de data aceasta la „puncte slabe la capitolul de infrastructură”, că în intervalul 2014-2020 localitățile noastre aveau „căi rutiere, în unele zone, aflate în stare de degradare” și „o calitate modestă a stării fizice a rețelelor de infrastructură”. Tot la capitolul „puncte slabe” în materie de drumuri exista de asemenea în toate aceste planuri de dezvoltare, care conducea la alte concluzii cel puțin interesante, dar cu care orașele și municipiile noastre nu se puteau mândri defel: 1. Relație slabă între cartierele marginale și centrul orașului. 2. Trasee pentru bicicliști foarte reduse ca lungime. 3. Uzura morală și fizică a marii majorități a porților de acces – intrări și ieșiri în/din localități, starea gărilor, imaginea singurei autogări, drumuri ce conduc spre stațiuni.

De la punerea în discuție pentru publicul larg din Valea Jiului ale acestor planuri de dezvoltare a trecut ceva apă pe Jiu, astfel că putem să dăm câteva exemple de ce s-a făcut ori ba, măcar din trei localități de care personal m-am ocupat mai mult în ultimii ani. Asta fără să mai dăm date tehnice acolo unde este cazul, în condițiile în care în ZVJ am relatat pe larg, iar arhiva electronică vă stă la dispoziție oricând pe internet ca să găsiți materialele respective.

Să începem cu partea de „rețea stradală locală relativ dezvoltată”, de la partea plină a paharului, deci de la unul din așa-zisele „puncte tari” din documentele respective. În cele două municipii de care vom vorbi azi, plus orașul Uricani, oricine poate spune că nu s-a făcut un lucru sau altul, numai că nu s-au asfaltat în veselie drumuri nu. Zeci, sute de kilometri de drum, dacă adunăm la ce s-a lucrat din 2020 încoace, au fost modernizați, turnându-se covoare asfaltice și lucrându-se la podețe și rigole (nu chiar peste tot unde s-a intervenit, e drept, dar în peste jumătate din cazuri, da).

Căi rutiere modernizate fără precedent în ultimii ani în cele trei localități – Petroșani, Lupeni și Uricani

Trecem în continuare și la acele așa-numite „puncte slabe”. Petroșaniul avea foarte multe căi rutiere aflate în stare de degradare înainte de 2020. Însă primăria a reușit să prindă o serie de proiecte cu fonduri europene și guvernamentale, pe diverse programe, care includeau o serie de „pachete de străzi”, nu mai puțin de 75 în ultimii ani! Numărate și scrise de noi, aproape la fiecare stradă în parte când a fost gata a fost menționat acest lucru și în ZVJ. Ultimele lucrări ample în materie de drumuri la Petroșani, includ aproape toată străzile din zona Colonie, străzile Lunca și nu în ultimul rând, anul acesta, străzile Maleia, Slătinioara și alte câteva. Practic, primarul Petroșaniului ne spunea că la final de 2025 Petroșaniul va avea toate străzile asfaltate, 90% din ele în stare excelentă, modernizate sau semi-modernizate, inclusiv străzile din cartierele mărginașe sau din satele aparținătoare. De remarcat și faptul că an de an s-au modernizat, după un plan de lucru pe termen lung și de care s-a ținut cont permanent (deci lucrurile nu au rămas doar pe hârtie), străzi mai mici cu bani de la bugetul local. În plus, s-au amenajat, tot cu fonduri proprii, o serie de parcări mai mari sau mai mici – nu mai insistăm, în ZVJ s-a scris de fiecare dată și nu sunt deloc puține.

La Lupeni cam aceiași chestiune ca și la Petroșani. S-a intervenit la strada principală, care era praf și pulbere, apoi s-au asfaltat cam toate străzile din cartierele mari și mijlocii, plus o serie întreagă de drumuri vicinale. Inclusiv drumul principal din Ștefan a fost modernizat, un drum care era un adevărat calvar pentru miile de lupeneni ce locuiesc în acel cartier, unul de case, fostă colonie minerească, și totodată unul care este printre cele mai vechi cartiere din Valea Jiului. Și aici primăria a prins o sumedenie de proiecte europene, dar și guvernamentale, plus lucrări făcute cu bani de la buget, primarul Lupeniului insistând pe capitolul infrastructură rutieră și amenajări de parcări în localitate încă din primul an de mandat.

Seria de modernizări de drumuri a fost continuată și la Uricani. Să nu uităm că acest oraș de nici 9.000 de locuitori actualmente, care a avut pe raza lui trei exploatări miniere la un moment dat, deține cea mai lungă rețea de drumuri vicinale, în condițiile în care există ceva distanță între Uricani și localitățile aparținătoare Valea de Brazi, Câmpu lui Neag sau Cheile Buții (rețea mai lungă decât Petrila și una dintre cele mai lungi din țară). De altfel ,primarul Dănuț Buhăescu a insistat și s-a zbătut ca jumătate din aceste drumuri să fie asfaltate, iar de curând, a obținut un contract de finanțare prin PNI „Anghel Saligny”, via Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației,  de o valoare de aproape 14 milioane de lei, prin care mai rezolvă până în 2027 alte 13 (e vorba de străzile Beca, Mailat Balta, Sterminos, Preparației, Pietrosa, Valomir 1, Stănconi, Marsevoni – 2 tronsoane, Valomir 2, Sterminos Popești, Valea Paroșenilor, Fetele Tolpiței și Dinoni – 2 tronsoane. Primarul Uricaniului ne spunea că în viitorii ani și Uricaniul va avea toată rețeaua de drumuri asfaltată și modernizată.

Uricaniul, Lupeniul și Vulcanul au încă probleme cu strada principală care le leagă

Ce încă nu s-a putut face, iar la acest capitol suferă enorm Uricaniul, oraș turistic și de mare perspectivă pentru turismul de vară (ținând cont că e poarta de intrare în Retezat și are salba de lacuri și de peșteri aproape, plus multe alte peisaje naturale unice în țară, nu doar în Vale!), este drumul principal, care leagă Uricaniul de Lupeni. Există finanțare, dar în două rânduri la licitație nu s-a găsit constructor. Poate că a treia oară o fi cu noroc, sau poate ministerul mai umblă pe la bani, că prețurile au tot crescut de când s-a făcut proiectul și mai mult ca sigur și din această cauză nu prea există firme interesate de lucrare! Dar asta e o altă discuție și o lăsăm pe altădată. Iar ca să terminăm cu drumul principal, acesta este prost și foarte prost și între Lupeni și Vulcan și pe anumite porțiuni și între Vulcan și Iscroni. Dacă se vrea turism dezvoltat, părerea noastră că trebuie început cu acest drum. Un drum pe care vor circula și cele 20 de vestite autobuze de pe linia verde Green-Line și care nu are nimic de a face cu o țară UE și cu turismul, în condițiile în care, dacă e să dăm exemplul Uricaniului, pe multe porțiuni nu are trotuare și nici rigole de scurgere. Iar asfaltul e cum e în prezent: adică prost și foarte prost!

La Petroșani, Lupeni și Uricani - „relația slabă” se transformă pe zi ce trece în bine

Legat de concluzia celor de mai sus, în prezent, cel puțin aceste trei localități de care am vorbit azi, încep să aibă o relație mai bună rutieră cu cartierele mărginașe sau cu satele aparținătoare. În ceea ce privește cel mai mare municipiu din Vale, odată cu implementarea proiectului prin PNRR ce vizează cele două pasarele, care să unească zona urbană cu cel mai mare cartier de case, Colonia, plus asigurarea unei linii de transport local permanente, tot printr-un proiect PNRR (ce prevede inclusiv o linie de autobuze spre Bănița și o alta spre telescaunul din Parâng), se va rezolva definitiv și această „relație slabă” pe linie rutieră și pietonală cu acest cartier. Mai rămâne de văzut ce se va întâmpla cu Sașa și Bosnea, două cartiere parcă uitate de vremuri, unde situația încă nu e una prea roză din punctul de vedere al infrastructurii și a mai multor altor domenii (rămâne de asemenea să le discutăm altă dată, deși ziarul nostru a mai analizat starea acestor cartiere).

Două mari proiecte pentru trasee de biciclete la Lupeni și Petroșani

Dacă vorbim de trasee pentru bicicliști, în condițiile în care atât Lupeniul, cât și Petroșaniul au deja pe masă două mari proiecte, pentru care se așteaptă finanțarea tot prin PNRR, dar și prin alte programe, probabil că până în 2027 va fi rezolvată și această problemă. Ambii primari au anunțat zeci de kilometri de piste de biciclete, pe de-o parte la Lupeni, zona Brăița se dorește a fi o zonă principală de promenadă, inclusiv pentru bicicliști, pe de altă parte, la Petroșani, se dorește acelașii lucru pe malul Jiului de Est, cu ramificații ale acestor piste pe tot circuitul străzii principale, de la nord până în sudul municipiului. Rămâne de văzut și peste câțiva ani vom vedea dacă aceste proiecte au fost sau nu implementate.

Valea Jiului putea avea un fel de metrou de suprafață precum metropolele europene

În ceea ce privește „uzura morală și fizică a stațiilor CFR”, aceasta va exista mult și bine în localitățile Lupeni, Vulcan și Iscroni, în condițiile în care CFR a oprit toate trenurile de călători pe această rută. De ce? Doar ei știu. Că dacă modernizau această linie și măreau numărul de curse, chiar din oră în oră, Valea Jiului avea foarte ușor un fel de metrou de suprafață. Exact cum vedem în Madrid, Atena sau în alte mari metropole europene. Da, ar fi semănat dacă se făcea ce trebuie. Și atunci turiștii și cetățenii s-ar fi obișnuit să meargă cu trenul și să ajungă în 20-25 de minute la Lupeni și viceversa, în niște condiții moderne, silențioase și la un preț decent. Nu mai era nevoie de nicio linie verde de transport, că mai „verde” ca transportul cu trenul nimic nu e! Dar așa s-a distrus tot ce ține de căile ferate în toată țara. În loc să modernizeze și să pună baze sănătoase la acest mijloc de transport folosit intens în toată lumea civilizată și normală și, mai ales, în toată lumea turistică, mai marii țării au preferat să distrugă rețeaua de căi ferate și de gări. Acum, se încearcă, destul de târziu și de timid, repararea acestei stricăciuni din ultimii 30 de ani, dar probabil va mai dura 50 de ani până vor reface, cu bani europeni că la buget „nu sunt”, toate traseele CFR, inclusiv pentru transportul mărfurilor. Dă-le Doamne mintea de pe urmă!

Stația CFR Petroșani este așa cum trebuie. Mai lipsesc trenurile...

În ceea ce privește Stația CFR Petroșani, măcar aici veștile sunt bune, această stație arată acum mult mai bine după lucrările de reabilitare și modernizare. Clădirea veche a gării, una istorică, atrage privirile celor ce se dau jos din tren sau celor care trec cu acesta mai departe în călătoria lor, iar peroanele sunt acum mult mai sigure. Singura problemă rămasă ca-n tren e parcarea din spatele gării, unde nici până la această oră nu există o stație de taxiuri decentă, delimitată de mașinile normale, astfel că cearta în anumite ore, inclusiv cu polițiștii de la rutieră care vin cu amenzile și amenințările, mai ales când vin trenuri, e uneori la ea acasă (de parcă taximetriștii sunt de vină că nu au o parcare a lor!). Și mai e o problemă: numărul trenurilor de călători. Dacă ar fi după câte tranzitează Petroșaniul, nu se merită o gară... Deci, CFR ar trebui să sporească numărul trenurilor.

Drumurile spre Straja și Parâng - rezolvate între timp

În ceea ce privește porțile rutiere de intrare în turismul local, atât la Lupeni, cât și la Petroșani s-au rezolvat ori sunt pe cale de rezolvare. Drumul spre Straja este vară-iarnă funcțional, asfaltat și modernizat, iar drumul spre telescaunul vechi din Parâng, Maleia, este în curs de modernizare, după o finanțare prinsă de primărie care a rezolvat definitiv cu acest drum. Mai mult, consiliul județean a rezolvat și problema drumului ce urcă de la Rusu până în stațiune, modernizându-l, drum de munte care arată minunat acum. Singura problemă rămâne iarna, foarte multă lume întrebându-se de ce în Straja drumul poate fi menținut la negru și iarna și astfel poate fi folosit fără probleme, iar în Parâng nu se poate? Explicația tehnică ar fi că ar fi vânt puternic, drumul fiind în multe zone în câmp deschis și zăpada este adusă de viscol pe acesta. Asta înseamnă, după părerea subsemnatului și a altor specialiști, că n-a fost încă finalizat! S-a asfaltat, dar nu s-au pus panouri care să stopeze zăpada. Dacă se vor fixa aceste panouri, cu siguranță că se va putea urca și coborî pe acest drum și iarna, deși, hai să recunoaștem, dacă ai telescaun – sau telegondolă, cum vrea primăria să pună, ce nevoie mai ai de mașină, că mergi la munte ca să faci mișcare, să te plimbi, nu să stai cu nervi de grija volanului și a lipsei locului de parcare.  Totuși, dacă se vrea, se poate rezolva și această „chestiune tehnică”, dacă tot s-a modernizat drumul, atunci ar fi bine să fie funcțional cât mai multă vreme. Măcar ca imagine turistică („uite, au în stațiune telegondolă, telescaun, cu care să urci sau să cobori, dar au și un drum bun, modernizat, curățat iarna”, ar putea spune turiștii în viitor, cum la Straja deja așa se vorbește demult).

Cam atât despre partea de infrastructură din aceste planuri. Vom reveni cândva și cu alte domenii interesante, despre ce s-a găsit și s-a scris acum ceva ani și ce s-a rezolvat ori se rezolvă între timp. Dar toate la vremea lor.

Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.

---

Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, deschis la Banca Transilvania.