21.08.2023,  13:21:44 | 0 comentarii | 643 vizualizari
Marian Boboc vă prezintă / Cum s-a ridicat Școala Generală nr. 1 Petroșani
de Marian BOBOC

Din clasa I până în clasa a VIII-a, am fost elev al școlii generale nr. 1 Petroșani, sediul vechi (această localizare a apărut după construirea „sediului nou” de lângă Cimitirul Central). Școala era aproape de blocul unde locuiam (de pe strada Vasile Roaită) și avea un teren de sport de bitum, pe care jucam cu pasiune fotbal, țin minte și acum meciurile pline de orgolii cu alte cartiere. Ca să ne antrenăm, cei care nu prindeam echipa, șutam cu mingea în zidurile școlii, până când se spărgea... vreun geam. Ca semne ale efervescenței noastre sportive, în zilele ploioase, rămânea conturul mingii pe zidurile școlii.

La școală ca la școală... În clasele primare am avut 4 învățătoare, în fiecare an câte o „tovarășa” și două (sau 3?) diriginte.

În demisol erau atelierul/ atelierele de practică. Țin minte că am fost tare mândru când am fost făcut comandant de grupă la pionieri. Nu aș putea să explic acum de ce... Cert e că șnurul roșu l-am păstrat destulă vreme prin tot felul de sertare, sertărașe și, cine știe, poate îl mai am și acum.

Dintre profesori îi amintesc acum pe domnii și doamnele: Albu (de matematică), Munteanu (istorie), Hana (de română, fostă diriginte), Beraru (biologie), Nagy (de engleză), Herman (de germană; eu nu făceam germană, dar pe dl. Herman îl știam pentru că, împreună cu un alt inimos profesor, de engleză parcă, al cărui nume îmi scapă, ne organiza uneori meciuri de fotbal, unde ne răsplăteau la final cu câte un CICO)  

Nu pot să uit vestiarele de la parterul școlii, unde, băieți de gimnaziu cu sângele arzând, ne insinuam în vreo colegă mai dotată... care nu se preda, cu una cu două, și ne „iscălea” cu unghiile pe mâini câte o „dedicație” sângeroasă... 

În acei ani, `74-`80, cât am fost elevul școlii, nu mi-am pus problema istoricului clădirii, nici pe urmă. Mă bucur că în arhive și biblioteci am găsit, după ani și ani..., documente despre acest istoria școlii unde am învățat. Pe care le-am publicat și în cărțile mele și pe care, acum, la început de an școlar, le aștern cu tot dragul și cu emoție și în paginile ZVJ, ca o lecție cu creta pe tablă pentru alte generații... (Marian BOBOC)

Punerea pietrei fundamentale la Școala Primară „I.G. Duca”  

Ca și festivitatea dezvelirii bustului lui I.G. Duca, și cea a punerii pietrei de temelie la construcția școlii primare „I.G. Duca” fusese programată tot la 15 septembrie 1935, când era anunțată și prezența la eveniment a Nadiei Duca (văduva fostului prim-ministru), a primului ministru Tătărescu și a ministrului C. Angelescu. Dar din motive de organizare a fost pusă în practică tot în ziua de 29 septembrie. Mai precis, după finalizarea dezvelirii bustului lui I.G. Duca, oficialitățile s-au deplasat până la locul ales pentru construirea școlii. Tot preoții I. Duma și P. Fan au oficiat slujba religioasă. Au urmat apoi cuvântările de rigoare, care fac parte nu doar din istoria politică a Petroșaniului, ci și din cea a învățământului.

Protopopul I. Duma: „Veniți în fața clădirii în care vlăstarele vor cunoștea cu inimile lor numele de I.G. Duca, pe care-l va purta această școală, mergem cu gândurile la începuturile învățăturii românești. Pentru aceste începuturi, biserica și-a jertfit aci, în Ardeal, odoarele cu care se putea împodobi, spre a-și susține pe fiicele ei, școlile. De aceea sunt sărace bisericile la noi, în Ardeal, pentru că au dat ce aveau școalei, ca să se ridice. Amintim între părinții școalei pe nemuritorul Andrei Șaguna, care a împânzit Ardealul cu sute de școli primare, în vechiul regat a fost, simultan cu aceste dezvoltări din Ardeal, marele și neuitatul Spiru Haret, ridicătorul școalei și al învățătorilor care aveau să slujească în ea. În România întregiră, căutând să sintetizeze impulsul ce se desface din pilda înaintașilor, d. ministru dr. C. Angelescu completează numărul școlilor pentru fiii nu numai ai poporului românesc, ci al tuturor conlocuitorilor. Azi, când punem piatra de temelie a acestei școli, rog pe bunul Dumnezeu să răsplătească din darurile sale nesecate pe cei ce s-au trudit pentru această școală”.

Deputatul I. Nasta: „În mine vibrează azi un complex de sentimente, cărora mă tem că nu voi reuși a le da expresiunea fidelă. Punem aici piatra fundamentală a unei școli ce va purta numele unui sfânt și de îndrumător al neamului, al lui Ion G. Duca. Această școală va fi un locaș de cultură pentru toți cei ce vor veni între zidurile sale. Subliniez că îndemnul pentru acest fel de realizări a pornit din inima aceluia care este Regele Culturii Naționale. D. dr. C. Angelescu, acest vrednic urmaș al lui Spiru Haret, va rămâne în veci pomenit pentru propășirea neamului românesc. La noi în județ n-aș fi drept dacă n-aș sublinia munca de fiecare zi și veghea nesfârșită pe care a depus-o și sunt sigur că o va depune și de aici înainte iubitul nostru prefect al județului nostru. Pe tinerii din județul nostru și din jur îi rog să respecte acest locaș de cultură, să se lumineze și să se întreacă pe ei înșiși, căci, dacă înainte totul se putea cuceri cu brațul, azi, totul se poate cuceri cu mintea luminată”.

Petru Turcu, director școlar: „Cu idealul format din crezul cu care ne-am născut și am crescut, și care se spune că e cea mai valoroasă operă națională, patriotică, creșterea tineretului, cu astfel de ideal am pornit la lucru ca să putem ajunge azi în această serbare. Școala în fașe își are trecutul ei. Ei bine, să-l evocăm! Lumea este obișnuită să admire strălucirea biruințelor, iar greul luptelor să-l pună sub piatra uitării. La început a fost în inima mea cuvântul. Mai bine de un deceniu l-am purtat în sân, m-a chinuit și mi-a scos peri albi. Când am crezut că împrejurările sunt favorabile, i-am spus d-lui prefect, care în mod prompt și hotărât mi-a răspuns: Da! Și atunci s-a instituit un comitet compus din domnii dr. Enea Giurchescu, D. Joandrea, Tiberiu Timoc, Alexandru Popescu, Virgil Șerb, D. Dumitriu și alții. Aveam în față planul de a obține terenul și a aduna capitalul necesar. Opera plănuită cerea trei piloți puternici: necesitatea, terenul și capitalul. Noi nu dispuneam decât de unul sigur: de necesitate. Planul era în speranță, și capitalul era imaginat. Ne-am zbuciumat timp de un an, și atunci ne-am aflat tot alături cu necesitatea poruncitoare și cu greutățile neclintite. Lumea continuă să considere iluzorie întreprinderea noastră și, totuși, azi, trebuie să vadă, trebuie să audă: trebuie să privească și să pipăie opera realizată. Bucuria este generală, dar știu că se petrece ceva mai mult în inima noastră: ceva care, prin străluciul biruințelor dominatoare, ne pătrunde în suflet: acel ceva este, d-le prefect, conștiința că totul prin dv. s-a făcut și nimic fără dv. Generațiile ce vor gusta din acest focar al culturii, din acest focar de muncă, de cinste, de credință în Dumnezeu, de iubire de neam, patrie și Rege, știu că el vă aparține în întregime. Vă mulțumesc, și să trăiși!”.

Prefectul Romulus Miocu: „Adânc cunoscător învățământului de toate gradele din această comună, am ținut cu orice preț să se ridice construcția școlară de față, la temelia căreia așezăm azi acest pergament. E firesc să fie mare, nemărginită, mulțumirea mea că văd realizându-se unul din dezideratele vechi ale sufletului meu. Dar aș fi nedrept dacă în aceste clipe de înălțare sufletească nu mi-aș aduce aminte de toți aceia care au înțeles să sprijine din toată inima strădaniile mele pentru a ridica, atât în Petroșani cât și în toate comunele din Valea Jiului, atâtea case de împărtășire în tainele învățăturii românești. Și aici mă gândesc, în primul rând, la directorul general al soc. Petroșani, d. ing. Ion Bujoiu, care a înțeles să-mi dea concursul larg și, aș putea zice, nelimitat, întru realizarea acestei opere de cultură națională, de cultură românească. Și din acest loc, îmi îngădui să-i fac o rugăminte, acolo în București, ca și în viitor să fie ocrotitorul școalei românești de pe aceste meleaguri, pentru ca această școală să poată răspunde menirei ei. De asemenea, țin să aduc prinosul meu de recunoștință comitetului școlar de construcție din Petroșani și în primul rând bătrânului dascăl Petru Turcu, care în chipul acesta, prin diligența și silințele ce a depus la realizarea construcției, își încununează cum nu se poate mai frumos opera de organizator și îndrumător al învățământului primar aci, în Valea Jiului. D-le director Turcu, îmi aduc aminte cum, prin anii 1912-1913, ne rugai să nu lăsăm să fie rasă de pe suprafața pământului și ultima cetățuie a învățământului ce ne mai rămăsese: școala din Uricani. Și azi ai ajuns să vezi cu ochii ridicându-se aci școala învățăturii, a culturii românești. Să înălțăm celui Prea-Înalt pentru grija ce a păstrat-o neamului nostru mulțumire: iar în această școală, ca și în toate școlile ce am ridicat pe Valea Jiului nostru, să ne străduim ca, pentru luminarea poporului, să se sălășluiască, să se stabilizeze iubirea de neam și de rege. Așa să ne ajute Dumnezeu!”.

Părintele Iuliu Miclea, viceprimarul Petroșaniului, citește actul de fundație, semnat de autoritățile școlare și administrative, iar prefectul R. Miocu îl așează în locul destinat păstrării sale, unde, cine știe poate mai este și astăzi…  

Inaugurarea Școlii Primare „I.G. Duca”  

La un an de punerea pietrei de temelie a școlii primare „I.G. Duca”, în toamna anului 1936 este anunțată inaugurarea de către C. Angelescu, ministrul instrucțiunii publice, a „școalelor de curând terminate din Petroșani, Bănița, Cimpa și Petroșani”. Așteptat să inaugureze noilor localuri ba la 8 noiembrie, ba la 13 decembrie, ministrul Angelescu nu mai onorează Valea cu prezența. Astfel, în locul unei inaugurării simandicoase, are loc la 9 noiembrie 1936 una obișnuită, fără fast, consemnată succint de presa locală: „Deschiderea cursurilor în noul local de școală I.G. Duca din Petroșani s-a făcut în ziua de 9 noiembrie a.c. în prezența corpului didactic de la școala primară No. 1, când s-a oficiat un scurt serviciu religios de păr. prot. Ion Duma”.

De-abia peste un an, la 10 octombrie 1937, orele 11, „întâmplător” chiar cu două zile înaintea alegerilor comunale din Petroșani, are loc, în sfârșit, și inaugurarea oficială a Școlii primare „I.G. Duca”. Nici de data aceasta, festivitatea nu este onorată de prezența de ministrul Educației Naționale, ministerul fiind reprezentat de Petre Ghițescu - directorul învățământului primar din România. În afara acestuia mai sunt prezenți la inaugurare: prefectul Romulus Miocu, deputații PNL C. Bursan, Iulia Nasta, S. Bocaniciu, senatorul PNL D. Füllep, ing. I.E. Bujoiu - directorul general al soc. Petoșani, ing. Mircea Ionescu - administrator delegat al soc. Lonea,  inspectorul general școlar al județului Hunedoara P. Petrescu, inspectorul T. Vlădoianu, revizorul I. Popovici, reprezentanții diferitelor societăți, corporațiuni, străjerii, orchestra soc. „Petroșani, autoritățile cvile,   ș.a.

Slujba de sfințire e oficiată de preoții I. Duma și Traian Moșic.

Din cuvântarea lui Petre Ghițescu (directorul învățământului primar din România) reținem: „Personal, sunt foarte măgulit că am putut lua parte la inaugurarea acestui frumos local de școală. Aduc aici salutul d-lui ministru dr. C. Angelescu și profunda sa părere de rău că n-a putut, din cauză e suferind, să ia parte la această sărbătoare. Oriunde se ridică un astfel de local, se aprinde o candelă, și o rază de lumină dumnezeiască pătrunde în sufletele noastre. O operă mare de cultură nu se poate realiza dacă nu se întâlnesc dorinți și hotărâri ca ale d-voastră. Astăzi, situația topografică a țării noastre, înconjurată de dușmani, ne impune obligații mari. Numai școala este aceea care plămădește sufletele, și această școală să fie națională, românească”.

În calitate de gazdă, ia cuvântul și învățătorul Petre Turcu, directorul Școlii primare „I.G. Duca”: „Inaugurăm cu acest local școlar un mănunchi de nădejdi în viitor, dar și un monument al victoriei din trecut. Am pornit de la un singur post de învățător. Azi învățământul primar din localitate se prezintă cu 33 învățători și cu 26 săli de clasă”. Apoi, directorul P. Turcu „arată cum s-a început construirea acestei școale primare și marele sprijin dat în acest scop de d. prefect dr. Miocu”, asigurându-l pe „d. director general P. Ghițescu, reprezentantul ministerului educației naționale, și pe d. Petre Popescu, inspector general școlar, de tot devotamentul învățătorilor, care știu întotdeauna să-și facă datoria”.

În încheierea festivității, elevii școlii, dirijați de învățătorul A. Bak, cântă „Tricolorul”, iar oficialitățile vizitează localul școlii.  

 

Un discurs electoral… edilitar la o festivitate  

Deși aflat în plină campanie electorală, în mod curios Ionel Moga nu ia cuvântul la inaugurarea Școlii primare „I.G. Duca”. Misterul tăcerii sale este dezlegat în aceeași zi, la 12,30, când oficialitățile și petroșenenii ajung în curtea Primăriei Petroșani (situată atunci în actualul cartier Petroșani Nord). Aici are loc o altă festivitate importantă pentru istoria edilitară a Petroșaniului: punerea pietrei fundamentale la palatul administrativ. Preotul I. Duma oficiază slujba de religioasă pentru începerea lucrărilor la palat.

Primarul Ionel Moga ia cuvântul, rostind un discurs electoralo-edilitar. După lungimea discursului e clar de ce primarul și-a ținut „vorbele” la el, neluând cuvântul la Școala „I.G. Duca”.

„Încredințat acum 4 ani cu conducerea Primăriei și după o muncă cinstită și neîntreruptă, depusă în interesul acestui oraș, dați-mi voie, ca unul care m-am bucurat de încrederea d-tră, să vă expun ceea ce am realizat:

Una din cele mai importante lucrări e construirea drumului spre Parâng, o lucrare ale cărei roade nu se restrâng numai la acest capi­tol, repercutându-se și asupra altor capitole ale grijii co­munale, ca ocrotirea socială și turismul. Până acum s-a terminat cea mai mare parte a acestui drum, pe o întindere de 8 km. Devizul de lucrări a prevăzut 4.500.000 lei, noi am reușit însă să realizăm însă o economie de 40%. Am investit numai câteva sute de mii de lei din bugetul Primăriei, restul fiindu-ne dat de județ și Soc. Petroșani, lucrându-se cu șomeri. Acum, lucrarea continuă prin marele sprijin al d-lui prefect dr. Romulus Miocu și al d-lui deputat Bursan, care au exoperat de Ministerul de Comunicații o sumă de 1.750.000 lei pentru terminare.

O altă lucrare de mare importanță este îndiguirea apei Maleia, cură­țirea albiei și întărirea cu ziduri și di­guri a cursului acestei ape. Lucrarea se ridică la suma de 1.600.000 de lei, din care comuna nu a cheltuit mai mult de 400.000 de lei, restul fiind acoperit de către județ și minister.

Ca lucrări similare menționăm construirea a unor poduri și podețe noi, în număr de 13, dintre care 11 la drumul de la Parâng.

S-a completat rețeaua conductelor de apă, așezând apaducte noi la Boțoni, str. Principele Carol, str. Romană, str. Dâljii și str. Take lonescu. Extinzându-se orașul spre sud, s-a construit un canal nou pe prelungirea str. Regele Ferdinand. Tot o lucrare nouă este și prelungirea conductei în părțile mărginașe ale orașului.

Străzile G. Barițiu, Șt. O losif, Bucovina au fost refăcute și pavate, iar străzile V. Conta, Cloșca și I.G. Duca au fost pietruite, fiind încă în lucrare străzile Budlai Deleanu și Brătianu sunt în lucrare.

Trotuare noi s-au așezat pe prelungirea străzii Regele Ferdinand, I.G. Duca și Principesa Elisabeta, iar trotu­arele de pe str. Regele Ferdinand, Principele Carol și o porțiune a str. I.G. Duca au fost refăcute.

Asfaltarea nouă s-a făcut în partea de sud a str. Regele Ferdinand, care singură a costat 1.500.000 de lei și la care a contribuit județul cu aproape jumătate din sumă.

Dorind să perfecționăm pavajul pieții, pavajul vechi l-am înlocuit cu asfalt, o lucrare care, singură, a costat peste 1.000.000 lei.

În schimb, astăzi avem o piață ordonată, care se poate menține într-o stare de perfectă curățenie.

S-au înlocuit vechile instalații ale conductei electrice de pe str. Regele Ferdinand și de pe celelalte străzi principale, cu conducte noi adaptate la cerințele urbei noastre, și am continuat acest lucru pe străzile din colonii, înlocuind vechiul sistem de iluminat cu instalații noi și mai bune și becuri mai puternice.

Am acordat, apoi, o deosebită importanță parcurilor orașului, pe care le socot ca locuri de recreație, foarte necesare populației noastre. Aci, trebuie să amintim așezarea monumentului I.G. Duca, donație făcută de d. deputat Bursan și d. Bujoiu, directorul gen. al Soc. Petroșani.

Îngrijind de nevoile sanitare ale orașului, am construit și un grajd mare la oborul de vite.

În privința școlilor este mult de realizat. S-a hotărât și s-a executat construirea unei încăpătoare și importante clădiri, școala I.G. Duca, în valoare de 2.500.000 lei, destinată învățământului primar, și care este în funcție, inaugurată azi. În suburbia Dărănești am primit din partea soc. Petroșani o clădire în care instalat o școală primară. Am așezat o grădină de copii în partea de nord a orașului.

Un alt capitol al preocupării noastre l-a constituit susținerea vieții culturale a Petroșanilor. Astfel, primăria a întreținut școlile primare de Stat și grădinile de copii. A subvenționat liceul de băieți, fostul gimnaziu de fete, actuala școală profesională, și școala de ucenici. A dat mari ajutoare bisericilor și a întreținut cimitirul comunal și pe acela al eroilor marelui război.

În materie de asistență socială, am avut în vedere două grupuri distincte: bătrânii neputincioși și săracii orașului, precum pe săraci, în genere, și apoi combaterea șomajului.

Primăria s-a îngrijit de întreținerea Azilului de bătrâni, iar săracilor le-a împărțit ajutoare. În ce privește combaterea șomajului, am urmărit reducerea lor (a șomerilor - n.a.) prin muncă. Am socotit că nu există un serviciu mai rău decât a împărțirii de bani la oameni valizi și dornici de muncă, fără reclamarea în schimb a unei munci.

Până în 1933, existau în Petroșani 600 șomeri, astăzi aproape nu mai sunt. Vagabonzii au fost eliminați, în schimb pentru ceilalți ne-am îngrijit de fonduri de ajutorare, executând cu ei lucrări, ca bunăoară drumul către Parâng și altele. Fondurile acestea în timp de 4 ani s-au ridicat la suma de peste 1.500.000 lei, izbutind astfel să realizăm economii în executarea lucrărilor de utilitate publică. Tot la acest capitol trebuie să amintim și ajutorarea înfometaților din Basarabia. Un capitol aparte al preocupărilor noastre l-a constituit apărarea națională. Primăria orașului a sprijinit noua instituție a Premilităriei și Străjeriei.

Un fapt deosebit de important e că vom avea și un aeroport.

Dacă grija față de apărarea țării alcătuiește o măsură impusă de siguranța externă și internă a țării, ofensiva agricolă reprezintă un moment caracteristic în direcția prosperității interne. Această ofensivă am intensificat-o prin crearea unei pepiniere de pomi și noi plantații. Am sădit 50.000 de puieți pe dealul Calvaria, pentru a avea mai târziu un parc mare, podoabă a orașului. Am distribuit altoaie de pomi țăranilor și le-am dat învățături pentru curățirea pomilor și a islazurilor.

O preocupare cu totul nouă a primăriei o constituie turismul.

O singură mare lucrare a mai rămas nefăcută. Un singur proiect nerealizat, și anume acela al palatului primăriei. Intenția de a se construi un nou palat administrativ este veche. Ea datează de mai mult de 12 ani, de pe timpul când în fruntea primăriei era actualul prefect d. dr. Romulus Miocu, dar din lipsă de fonduri nu s-a putut realiza. Azi, în sfârșit, asistăm la acest moment solemn în istoria orașului Petroșani, punerea pietrei fundamentale, și sunt fericit că am putut să fiu eu acela care, în calitate de primar, am dat primele lovituri de târnăcop. D. dr. Romulus Miocu ne ajută din partea județului cu 2.500.000 lei, pentru soluționarea acestei mari și grele probleme. Trebuie să accentuez încă o dată că aceste lucrări și realizări s-au putut face numai cu valorosul sprijin ce ni l-au acordat d-nii: prefect dr. Romulus Miocu, deputat C. Bursan, soc. Petroșani și înaltul guvern. De asemenea, mulțumesc colaboratorilor și amicilor mei politici, precum și dvs., tuturora, care în timpul activității mele mereu m-ați secondat. Sunt foarte fericit de a ne considera un mic angrenaj din ceea ce se cheamă guvernul marilor realizări, acel guvern care a pus din nou ordine în gospodăria țării, și în ciuda vremurilor atât de grele prin care trecem, și-a plătit la timp slujbașii. Și-a plătit de asemenea regulat pensionarii, nebătându-și joc de oamenii bătrâni. A realizat conversiunea dreaptă, creând un echilibru între pătura țărănească și cea orășenească, și în sfârșit a înzestrat țara cu un armament modern și perfect, servind astfel marea cauză a păcii. Lui îi putem mulțumi, de asemenea, pentru înmulțirea șuturilor (8 ore de lucru) și lui îi putem mulțumi pentru continuarea lucrărilor de cale ferată de pe linia Livezeni-Bumbești, care lucrări au o deosebită și mare importanță pentru viața Văii Jiului și a Petroșaniului”.

Din păcate, preconizatul Palat administrativ Petroșani nu va fi ridicat niciodată în timpul guvernării PNL, fiind printre puținele obiective interbelice din Valea Jiului antamate de PNL și nerealizate.


Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 3 ori 10  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii


Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal




_____
Bannere şi mesh-uri publicitare - click pentru a comanda online!

_____
Flyere, pliante, broşuri, afişe, cărţi de vizită, mape, formulare...
_____
Cataloage promoţionale 2024
_____
Plăcuţe şi indicatoare pentru case, blocuri, sedii
_____
Rame click - comandă online!
_____
Panou decorativ pentru interior sau exterior – tu alegi designul!
_____
Steaguri publicitare - click pentru a comanda!
_____
Stâlpi pentru delimitare (opritori, de ghidare) - comandă online!




_____
Cataloage promoţionale 2024


Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!
_____
Bannere şi mesh-uri publicitare - click pentru a comanda online!
Promovare
Publicitate
Newsletter