La 15/ 27 august 1892, Silvestru Moldovan susține la sediul Asociație Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român (ASTRA) din Sibiu disertația „Apele nóstre”. La ora când susține dizertația, Moldovan are 31 de ani. Ca profesor (la Brașov), cu studii făcute la Cluj și Viena, predă geografie, istorie și limba maghiară. Activității didactice i se adăugă o bogată activitate publicistică, scriitoricească și, nu în ultimul rând, folcloristică.

Am ales pentru publicare un fragment dintr-un text de pionierat deloc circulat până acum și care se referă la Valea Jiului. Din descrierea Văii Jiului reiese că Silvestru Moldovan a și călcat aceste locuri, nu le-a „străbătut” doar din atlasele geografice, așa cum a făcut, de pildă, Jules Verne (e drept într-o operă de ficțiune, fără pretenții științifice, „Castelul din Carpați”). Pentru o mai fluentă pricepere a textului am updat tacit chestiunile ortografice.

„Afară de acest râu (Buzăul – n.r.) și afară de Olt spre sud mai străbate în România Jiul, din Țara Hațegului. În Țara Hațegului deosebim două văi sau bazine principale: Una, Valea Hațegului cu râul ei cel mai însemnat Streiul, și a doua vale a Jiului. Ținutul muntos, ce desparte aceste văi de către olaltă, este unul dintre cele mai interesante ținuturi ale noastre. Părții de stânca de forme când bizare, când pitorești, strâmtori de munte prăpăstioase, cascade și păraie sălbatece, ce se aruncă furios și cu zgomot printre bolovanii albiei ei, găuri, peșteri, ruine vechi de turnuri, formează fața exterioară a lui, toate amestecate în dezordine și oferindu-ne cele mai frumoase priveliști romantice, iar printre ele străbate calea ferată, trecând peste viaducte, prin tunele și suind și coborând în mari serpentine.

Creațiunile naturii, precum și operele tehnice ale omului sunt impunătoare și ne storc admirațiunea, de aceea s-a numit acest ținut semeringul transilvan. Calea ferată de la Pietros, de lângă Strei, trece prin 8 tunele, peste mai multe viaducte și suie în multe serpentine până la Banița, de unde coboară pe Valea Băniței, trecând pe lângă peștera vestită Cetatea Bolii drept în Valea Jiului, la Petroșeni.

Jiuri, precum știut este, sunt două: Jiul apusean și Jiul răsăritean, ale căror văi sunt renumite atât pentru marea cantitate de cărbuni de piatră, cât și pentru frumsețile naturale de pe ele. Regiunea are caracter pregnant alpin. Jur împrejur se înalță grupe și piscuri de munți, între care cu deosebire Parângul, spre est, cu proporțiuni uriașe ale piscurilor sale ne apare de tot impunător. Aici izvorăște Jiul răsăritean și curge spre vest și sud, iar cel apusean are curs ostic, despărțind munții Hațegului de munții Vulcanului. Pe ambele lor văi dăm de multe pârtii de stânci pitorești și de pozițiuni frumoase. Astfel, pe Jiul răsăritean Taia, o cheie cu păreți de stânci grotești, prin care curge un părău și pe lângă dânsul duce un drum din munții Sebeșului la Petrila în Valea Jiului. Mai în jos se află partea de stânci Piatra-Roșie, cu stânci pitorești, de coloare roșietică, printre care curge cu zumzet un pârăiaș. Pe Valea Jiului apusean se află Scocul Mare și Scocul Mic, două strâmtori de stâncă lungi și romantice, apoi văi de munte, de toată frumsețea, înconjurate cu brădet bogat, cum este câmpul Mielului ș.a. Din jos de aceste se înalță la marginea văii Dâlma mare, un picior de munte de pe care ni se ofere o privire admirabilă pe Valea Jiului în jos până la Parâng și la munții Cibiului. Cele două Jiuri se împreună la Iscroni și astfel cu Jiul prin o strâmtoare romantica cu păreți prețioși și acoperit cu brădet, numită Gura-Surducului, părăsește ca un rîu zburdalnic de munte hotarul țării noastre.

Valea Jiurilor este însemnată pentru marea cantitate de cărbuni de piatră, ce se află aici în sânul pământului.

Păturile de cărbuni se extind de la Petrila până pe la Câmpul lui Neag în Valea Jiului apusean în lungime de vreo 46 și în lățime 5-6 km. și de o adâncime forte mare, până acum necunoscută. Păturile aceste de cărbuni au fost cunoscute în secolul trecut, dar exploatarea lor s-a început numai în 1807. Centrul exploatațiunii se află la Petroșeni care are mai multe predii, și dintr-un sat precum era mai înainte, s-a dezvoltat în câțiva ani în oraș cu alcătuiri moderne. Exploatarea se face în mai multe mine. Ca să descrie cineva întocmirile din aceste mine, precum și toate raritățile și frumusețile naturale de pe văile Jiurilor și din împrejurime, i-ar trebui volume întregi”.

Subscriem și noi, după 130 de ani, la concluzia dizertației referitoare la istoria și geografia Văii Jiului.

Scris de... Mălina BOBOC

Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.

---

Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, deschis la Banca Transilvania.