O notă publicată în presa locală ne informează despre ravagiile inundațiilor întâmplate în Valea Jiului în 29-30 septembrie 1924: „În urma ploilor torențiale căzute de câteva zile fără întrerupere, apele au crescut considerabil, au ieșit din matca lor făcând pagube însemnate”. Ne-am urcat în barcă și am documentat dezastrul pluvial.

PETROȘANI

Pluguri și grape

Maleia, pe care astăzi o vedem străbătând leneș centrul Petroșaniului, și-a umflat în acele zile și ea apele, distrugând tot ce a prins în cale „La Petroșani, Valea Maleii a cauzat pagube sătenilor, înecând locurile cu otavă și cucuruz, pe unele locuri ducând uneltele de lucru, cu pluguri, grape ș.a.”.Furia Jiului a alungat oamenii pe dealuri

Jiul de Est (atunci i se spunea și Jiul Ardelenesc) a fost cel care, ieșit din matcă, a făcut cele mai mari ravagii.

Speriați de furia apelor, locuitorii Coloniei de Jos și-au căutat adăpost pe locurile mai înalte. În lupta cu inundațiile s-a distins șeful Poliției Petroșani, Iulian Deacu, care s-a aflat, cum s-ar spune, la datorie. Case inundate, podul către Mina Vest rupt, strigăte disperate în miez de noapte, iată atmosfera acelei nopți de groază pentru petroșeneni: „Pagube enorme însă a făcut Jiul. A rupt podul ce duce la Mina Vest. Ieșind din albia sa a înecat Colonia de Jos. Aici a produs o panică mare între locuitori, care în miezul nopții, la lumina faclelor, au fugit să-și scape viața pe locurile mai ridicate. Autoritățile locale, toată noaptea au lucrat la salvarea oamenilor primejduiți. Harnicul prefect de poliție, dl. Iuliu Deacu, și de această dată s-a distins prin curajul la muncă și priceperea în conducere. Noaptea întreagă, prin apă până la brâu, prefectul a fost în fruntea celor care căutau să dea ajutor nenorociților”.Petroșaniul ca Pompeiul

Ca și cum nu ar fi fost de ajuns pentru bieții petroșeneni lupta cu stihiile apelor, de la fulgere s-a aprins și șturțul. Imaginea Petroșaniului din acea noapte de 29-30 septembrie 1924 este una apocaliptică, de coșmar, de groază, de catastrofă, dacă nu chiar de sfârșit de lume: „Tot în acest timp, s-a aprins și grămada uriașă, un întreg deal de așa zis șturț, praf de cărbuni ce nu se poate întrebuința. Norul de fum făcea imaginea unui vulcan. Cenușa ce cădea peste Petroșani făcea impresia că suntem la nimicirea Pompeiului de la poalele Vezuviului”.

Și direcțiunea Soc. Petroșani confirmă dezastrul din Colonia de Jos: „Apele au străbătut și în colonie, prin str. M. Kogălniceanu, inundând mai multe locuințe muncitorești. Grămada de steril arsă de pe malul stâng a fost atacată în așa măsură, încât era de temut că, rupându-se acest taluz artificial, toată apa va pătrunde în str. Gh. Tătărescu și Arădanilor”. Din fericire, odată cu oprirea ploilor, acest iminent pericol a fost îndepărtat.

Apoi, s-au efectuat lucrări de regularizare a albiei Jiului și de asigurare a țărmului stâng, în dreptul minei Vest.     Trenurile nu au mai circulat câteva zile

Din cauza ploilor, s-a slăbit atât de tare și terasamentul căii ferate Petroșani-Lupeni și Petroșani-Simeria, încât  trenurile nu au mai circulat câteva zile: „Pe linia Petroșani-Simeria a fost o întrerupere la Cetatea Bolii. (...) Pe linia Petroșani-Lupeni cca. 80 metri din terasamentul este rupt de apa Jiului și reparația acestei porții de loc va necesita cca 5-6 zile, în care timp nici Vulcanul și nici Lupenii nu vor putea expedia cărbuni”. Chiar dacă în urma inundațiilor nu au suferit direct toți locuitorii Petroșaniului, indirect vor avea toți de suferit, întrucât aprovizionarea pieței, din cauza problemelor de transport, va fi întârziată: „Și acei locuitori ai Petroșaniului, care nu au fost expuși primejdiei inundării și poate nu au avut nici neplăcerea de a le ploua în casă, vor simți câtva timp, efectul acestei inundații, pe piață”. Ca să ne dăm seama cât de afectat a fost transportul feroviar de inundații, menționăm că de-abia la 8 octombrie „s-a reluat circulația între stațiunile Petroșani și Vulcan”.

Altă imagine a dezastrului

O dare de seamă a Soc. Petroșani conturează mai bine dezastrul produs de inundații în Colonia de Jos a Petroșaniului: „În Petroșani, partea de jos a coloniei a fost inundată de apă și unele familii au trebuit să fie evacuate din locuințe. De pe locul de depozitare a materialelor sterile (halde) au fost depărtați cca. 20.000 m cubi, material între explozii continue. Podul cel vechi de lemn de peste Jiu - fiindcă oprea apa care intra apoi în colonie - a fost dărâmat. În cursul acestor lucrări, un muncitor a fost luat de apă cu o parte a podului, a fost însă salvat. Pârâul de la Puțul Gluckauf a umplut întreg depozitul de lemne cu moloz. În mine, apa, de asemeni, a intrat în cantități mai mari și abatajele situate mai aproape de suprafață în straturile din coperiș - în care îndeosebi a străbătut mai multă apă - au început (...)”.

ANINOASA

Și la Aninoasa „apa a luat cu sine chiar și colțul unei case noi cu etaj (așa numitele case tip 16 - n.a.)”. La „străzile noi construite inundația a cauzat diferite pagube”. De asemenea, „inundarea a spălat și stricat drumul în mai multe locuri (...); podul din Bărbătenii de Jos e amenințat, făcându-se mari spălături în jurul capului de pe malul drept al Jiului”.

Nici aici, o parte a Coloniei de jos nu a scăpat de ravagiile inundațiilor.

Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.

---

Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, deschis la Banca Transilvania.