Sărbătoarea îndrăgostiților la români este așteptată la orice vârstă. Dragostea nu are vârstă, iar Dragobetele nu are buletin.

Se spune ca dragostea trece prin stomac, dar atunci când trece prin suflet nu ți-e foame, nu ți-e sete, ea îți dă fiorii ăia de care ai nevoie pentru a muta munții din loc. Au apărut tot felul de sărbători împrumutate de români, dar parcă niciuna nu e autentică și frumoasă precum a noastră.

Ce este Dragobetele și de ce îl sărbătoresc toți românii?

Ei bine, ziua de 24 februarie marchează începutul primăverii, momentul în care întreaga natură renaște, păsările își caută cuiburi și, după credința populară, ursul iese din bârlog.

Cu alte cuvinte, iubirea reînvie sărbătorind Dragobetele, în timp ce alte popoare sărbătoresc ziua de Valentine`s Day.

Numele de Dragobete vine din legenda Babei Dochia, Dragobete fiind considerat fiul acesteia. Se spune că acesta era un tânăr chipeș, voinic și iubăreț, care își petrecea timpul prin păduri.

Dacii l-au perceput ca fiind un zeu pețitor și naș, care oficia în cer, la începutul primăverii, nunta tuturor animalelor, ''zânul dragostei'', zeitate ce îi ocrotește și le poartă noroc îndrăgostiților. A devenit protectorul iubirii celor care se întâlnesc în ziua de Dragobete, iubire care ține tot anul, precum cea a păsărilor ce ''se logodesc'' în această zi.

El mai este identificat de altfel și cu zeul dragostei, Cupidon, în mitologia romană, și cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă.

Funcție de regiune, sărbătoarea este cunoscută și sub numele de ''Cap de primăvară'', ''Sântion de primăvară'', ''Ioan Dragobete'', ''Drăgostițele'', ''Logodna sau însoțitul paserilor''.

Se spune că, în ziua de 24 februarie, bărbaţii nu au voie să necăjească femeile sau să se certe cu ele, întrucât primăvara îi va aduce ghinion şi un an neprielnic. De asemenea, nu e de bun augur ca cineva să plângă în acestă zi. Tradiţia spune că lacrimile care curg aduc necazuri şi supărări în următoarele luni.

Dragobetele este tratat la fel ca și noaptea de Bobotează. Tinerele care doresc să își afle ursitul își pot pune sub pernă busuioc sfințit, sperând că Dragobetele le va ajuta să-și găsească ursitul.

Superstiții și tradiții.... 

De Dragobete există fel de fel de superstiții și tradiții precum spălarea părului și al feței cu zăpadă.

Se crede că apa rămasă din topirea zăpezii are puteri magice asupra frumuseții și iubirii și că provine din surâsul zânelor. Cine își va clăti fața cu această apă va deveni fermecătoare precum o zână.

Îndrăgostiții trebuie neapărat să se sărute în această zi dacă vor să rămână împreună cât mai mult timp. Tot în această zi, îndrăgostiții fac o logodnă neoficială, prin care își jură iubire veșnică. Acest lucru îi ajută să fie împreună pe viață.

În această zi nu trebuie să fie cineva trist sau să plângă, altfel așa va fi tot anul și va atrage ghinioanele asupra lui. E bine să fie veselie, încât tot anul să îi meargă bine și să aibă parte de voie bună.

Femeile trebuie să facă ordine și curățenie în casă, pentru a avea un an îmbelșugat și a fi iubite de soții lor.

La țară, gospodarii se fereau să lucreze pământul sau să facă treabă prin curte, de teamă ca Dragobetele să nu-i pedepsească pentru că munceau în loc să petreacă. Cel puțin așa era în trecut. Azi nu prea se mai ține cont.

"Zburătoritul" este un eveniment mult așteptat de fete și băieți deopotrivă. Zburătoritul presupune ca băieții să alerge după fete, să le prindă și să le sărute. Odată ce se sărutau, se considera că începea relația lor de dragoste.

Dacă unei fete îi place de un anumit băiat, trebuie să facă tot ce îi stă în putință pentru a se întâlni cu el în această zi. Se spune că, dacă nu se întâlnește cu băiatul drag, șansele de a fi împreună cu el sunt nule.

Gospodinele trebuie să semene busuioc în răsadnițe, apoi să aibă grijă de răsaduri până de Sfântul Gheorghe, când îl plantează afară, în grădină. Ulterior, busuiocul semănat de Dragobete e folosit în descântece, farmece și tratamente, deoarece se consideră că are puteri magice.

Se spune că, dacă un tânăr nu are pereche în ziua de Dragobete, atunci el va fi singur tot anul.

Ce fac sportivii de Dragobete..

Am adresat câteva întrebări oamenilor de sport. Cum petrec ei de Dragobete sau ce reprezintă această sărbătoare a iubirii pentru ei? Puțini au ales să răspundă, iar alții au spus că nu o celebrează. Cel mai îndrăzneț răspuns a venit din partea fostului antrenor de la Jiul, Marin Tudorache.

"De Dragobete îmi duc nevasta la Paris, ca în fiecare an. Adică în curtea casei noastre, care arată ca un Paris", a spus tehnicianul cu mult umor.

Marele sportiv Avram Iancu are punctul său de vedere în ceea ce privește această zi.

"Eu nu sărbătoresc în mod special nici Dragobetele din 24 februarie, nici Valentine’s Day, în 14 februarie, varianta vestică de a sărbători iubirea. Pentru mine iubirea este o stare eternă, care trebuie trăită în fiecare clipă. Prefer să iubesc fără să sărbătoresc asta", a mărturisit sportivul.

Fiecare simte și trăiește diferit. Important e că, de Dragobete, iubirea este la ea acasă și respiră românește.

Părerile sunt împărțite pentru această zi românească. Eu cred că iubirea ar trebui celebrată în fiecare zi prin fapte, vorbe, dorințe, intenții. Poeții spun că omul neiubit moare pe dinăuntru. Nimic mai adevărat.

Las aici pentru Dragobete câteva versuri compuse de mine pentru toți cei care iubesc și se simt iubiți. Iubirea sub orice formă a ei.

 

Poem pentru Dragobete...

Sub un cer cu lună plină

Și cu stele clandestine

Stă feciorul cu muștețe

Și cu dorurile grele

Se numește Dragobete

Și îi din neam bun de săteni

Are în minte o iubită

Întâlnită la poieni

Dragul nostru fecioraș

Școlit bine printre domni

Îi trimite scrisorele

Fetei ce are ochi căprui

Ea la gât poartă mărgele

Buzele au miros

A parfum de viorele

Și a frunză de cireș

Dragobete o iubește

Îi făcu și un ineluș

Să o ceară de nevastă

Vine vremea uite acuș

Dragobete și Ileana

Poartă ia satului

Ea își pusă strâns năframa

El costumul mirelui

Si amândoi strângându-și mâna

Pe poteca Streiului

Îsi făcură jurăminte

Sub privirea soarelui

De atunci trecură anii

Dragostea lor făcu pui

S-au unit cu Dragobete

Sub credința dorului

Două suflete pereche

Ea Ileana, el iubire

Strălucesc și azi în zare

Printre lună și luceferi

Și se poartă cu mândrie

Colo sus în veșnicii

Deapănă amintiri din viață

Prin grădina cerului

Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.

---

Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, deschis la Banca Transilvania.