„La închisoarea din orașul Columbus (Ohio) s-a produs ieri după amiază cea mai groaznică din catastrofele înregistrate până acum în America. Focul izbucnit într-o aripă a închisorii s-a transmis în curând asupra întregii clădiri. Deținuții din clădirea exterioară au putut fi salvați cea mai mare parte, dar cei care se aflau închiși în celulele din centrul închisorii au pierit în flăcări.

Până la ora 8, numărul morților se ridica la 285, iar la ora 9 la 305. Sunt în afară de aceasta foarte mulți deținuți mai mult sau mai puțin răniți. Se crede că focul a fost pus de câțiva deținuți cari voiau să profite de panica ce se va produce, spre a evada.

Flăcările au izbucnit în clădirea nouă a închisorii și s-au transmis printr-un gang subteran la clădirea veche din centru, unde erau deținuții închiși în celule. Gardienii au încercat, în zadar, să stingă focul. Când au sosit, după o jumătate de oră, pompierii, toată închisoarea era o mare de flăcări. Focul s-a întins foarte ușor, clădirea fiind construită în mare din lemn.

Lucrările de stingere și de salvare au fost foarte mult îngreunate de un fum înăbușitor. Clădirea a fost înconjurată de trupe, spre a împiedica evadarea deținuților. Vina catastrofei o poartă în mare parte și autoritățile, deoarece cu toată că închisoarea era făcută să cuprindă 3000 de deținuți, era în interior 4950 deținuți. La început au fost salvați vreo 100 din deținuții condamnați pentru vine mai ușoare, iar abia la urmă au putut să fie salvați vreo 100 din deținuții condamnați pentru vine mai ușoare, iar de abia la urmă au putut să fie salvați mai multe mii din cei condamnați pentru vine mai grele.

Focul a izbucnit la ora 17.30 în atelierele închisorii și s-a întins cu repeziciune asupra bucătăriei și celulelor din cauza lipsei apei și a aparatelor de stingere. Gardienii au dat mai mare atenție operațiilor de pază, ca să nu evadeze deținuții, decât celor de stingere. Foarte mulți deținuți s-au distins în operațiile de salvare a tovarășilor lor. În curtea închisorii s-au desfășurat scene groaznice. Pretutindeni erau mormane de cadavre carbonizate, iar cei grav răniți se tăvăleau pe jos scoțând urlete îngrozitoare. Din toate părțile se auzeau vaietele nenorociților, iar flăcările, împreunate cu aceste vaiete, dădeau locului sinistrului aspectul unui adevărat infern. Foarte mulți din cei salvați au fost cuprinși de accese de nebunie și au fost puși în cămăși de forță.

N-a putut fi salvat nici unul din deținuții închiși în celulele din clădirea interioară a închisorii. Se aduc grave învinuiri unuia din gardieni, anume Watkins, care n-a vrut să deschidă celulele spunând că nu are nici o instrucțiune în acest sens. Cinci sute de deținuți închiși într-o aripă a închisorii erau sortiți unei morți sigure, deoarece un gardian pierduse cheia cu care se deschidea poarta principală a acelei aripi. În cele din urmă, s-a spart poarta și deținuții au fost salvați aproape în nesimțire. Alți 40 de deținuți au fost, de asemenea, salvați în ultimul moment. Birourile direcțiunii închisorii au fost cuprinse de flăcări, abia la urmă, astfel că s-au putut salva registrele, putându-se stabili numele celor morți.

Au contribuit îndeosebi la salvarea tovarășilor lor deținuții negri. Un negru a spart ușa de fier a unei celule, în care se aflau 25 de deținuți. Altul, care a salvat, de asemenea, numeroși deținuți, a murit înăbușit. Alți doi tineri deținuți, în vârstă de 19 ani, cari au salvat pe numeroși din colegii lor, au căzut la un moment dat în marea de flăcări pierind în fața ochilor spectatorilor înmărmuriți.

După ultimul comunicat au murit în urma incendiului, 311 deținuți, 150 sunt mai grav răniți și 100 ușor răniți. Cea mai mare parte dintre deținuții grav răniți au intrat în agonie, așa că numărul morților va fi considerabil sporit”.[1]

(„Universul”, Anul XLVIII, nr.92, București, 24 aprilie 1930)

„Primul comunicat al poliției din Columbus anunță că numărul morților ar fi de 276. Direcția închisorii indică însă 336 de victime. În timpul incendiului s-au petrecut scene înfiorătoare. Majoritatea prizonierilor închiși în celule, urlau și loveau cu disperare porțile celulelor, cerând ajutor. Se crede că focul a fost pus, deoarece a izbucnit deodată în mai multe părți. Sunt indicații de asemenea că deținuții au favorizat propagarea incendiului. Furtunurile pompelor au fost de câteva ori tăiate, patru pompieri au fost împușcați cu gloanțe de revolver.

Ca măsură de precauțiune, fuseseră trimiși în jurul închisorii 1500 de soldați, înarmați cu mitraliere și cu bombe cu gaz lacrimogen. La miezul nopții, după ce focul a putut fi stins, soldații din garda închisorii reușiseră să controleze câteva mii de deținuți. Apelul de dimineață a stabilit prezența a 4300 deținuți”.

(„Dimineața”, Anul XXVI, nr.8383, București, 24 aprilie 1930)

 

Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.

---

Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, deschis la Banca Transilvania.