Am citit articolul „Crucea lui Bogdan”, publicat în ziarul dvs. din 26 noiembrie 2010. Domnul Gheorghe Olteanu rememorează întâmplări care au creat o adevărată legendă a munţilor Vâlcan.

Ca nepot al celui care, cu mai bine de şapte decenii, a înălţat această cruce, aş dori să fac câteva completări referitoare la viaţa celui care a înnobilat un traseu montan cu un simbol al credinţei.

Ion Bogdan s-a născut la Poiana Sibiului, provenind dintr-o familie de oieri. În anul 1911 a venit la Vulcan, unde exista un grup destul de numeros de „poienari”, atraşi de dezvoltarea industrială a zonei. A început un mic comerţ, pe care l-a întrerupt în momentul izbucnirii Primului Război Mondial. În cei patru ani de lupte, pe durata marşurilor şi în tranşee, a purtat cu el călimara şi condeiul, completând un jurnal de campanie, pe care îl păstrez şi îl răsfoiesc adesea cu emoţie.

Revenit de pe front, a început să construiască, împreună cu soţia sa, Ana, imobilul ce avea să devină „Cazina română”, un ansamblu de clădiri remarcabil pentru acele vremuri, care stă în prezent trist şi cenuşiu lângă fostul restaurant „Straja”.

Om de iniţiativă, de o modestie şi corectitudine remarcabile, „badea Ion”, cum i se adresau vulcănenii, s-a bucurat de prestigiu în Vulcanul acelor ani. Deşi a rămas un om simplu, care a purtat toată viaţa costumul legendar în alb şi negru al oamenilor de la munte, ca semn de preţuire i s-a încredinţat pentru o scurtă perioadă funcţia de primar al oraşului.

Adevărat patriot, crescut în spiritul de bun gospodar cu iniţiativă, caracteristic oamenilor din Mărginimea Sibiului, a înălţat în anul 1937 Crucea care a rămas asociată numelui său. La sfinţirea Crucii de către preotul Suciu, de care îl lega o frumoasă prietenie, pe placă a fost menţionat un citat care ilustra crezul ctitorului: „Credem în Cruce, semnul învierii şi întăririi noastre creştine şi naţionale”. O idee generoasă, în care ar fi bine să credem şi în zilele noastre.

Astfel, s-a născut o frumoasă tradiţie. În fiecare an, în ultima duminică a lunii iulie, în poiana în care străjuia „Crucea lui Bogdan”, avea loc o nedeie la care participau momârlanii îmbrăcaţi în costume naţionale împreună cu locuitorii coloniilor muncitoreşti.

Ce a urmat a descris domnul Gheorghe Olteanu, punând în evidenţă aportul remarcabil al zecilor de pasionaţi ai muntelui din Vulcan în perpetuarea unei frumoase tradiţii.

În continuare, probabil că viitorul „Crucii lui Bogdan” va fi legat de remarcabilele amenajări turistice care se conturează în munţii Vâlcan. Turiştii tot mai numeroşi ce vor veni aici vor admira „Crucea”, un simbol al credinţei şi al statorniciei oamenilor pe aceste meleaguri.

Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.

---

Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, deschis la Banca Transilvania.