01.08.2024, 15:48:51 | 0 comentarii | 799 vizualizari
Din volumul „Măcelul de la Lupeni din 6 august 1929. Alfabetul relatărilor despre greva minerilor” de Marian BOBOC
![]() Articole de acelasi autor
de Marian BOBOC
Relatări din ziarul „Alba-Iulia” ALBA-IULIA, nr. 37, anul XI, 16 august 1929 VĂRSAREA DE SÂNGE DE LA LUPENI Știe toată lumea, că Lupenii e un oraș în Hunedoara, pe Valea Jiului, unde se băiește cărbuni de piatră. Miile de muncitori din ținutul acela cu cărbuni trăiesc o viață cam grea, mulțumită faptului că stăpânii care îi plătesc sunt mai cu seamă liberali. Bolșevicii încearcă să-și lățească învățăturile și organizațiile mai ales printre muncitorii de la fabrici și băi. Aș și la Lupeni și în jur. Le succede să înnebunească între ei pe unii. La 1 August au, să facă tulburări și răscoale. Însă nu le-au succes, căci îs puțini și fiindcă conducătorii țării s-au îngrijit înainte să-i împiedice. La Lupeni, bolșevicii ș-au făcut însă planul să facă tulburările, după ce jandarmii și soldații au plecat de la ei. Așa, apoi la 5 Aug. și în ziua de Obrejenie au părăsit lucrul și au început a se face tulburări. A venit miliție repede. Bolșevicii au atacat miliția cu arme. Atunci și miliția a ripostat. Urmarea a fost că dintre muncitori au căzut morți 20 inși și 48 răniți, iar din soldați 12 răniți, din care unul grav. E dureros că tactica bolșevică nu se dă înapoi cu vărsări de sânge, ba le chiar provoacă. Dar mai sunt la mijloc și alte uneltiri rele. CONTRIBUȚIUNI LA STABILIREA VINOVAȚILOR
Vărsarea de sânge de la Lupeni compoartă o gravitate mare și neobicinuită. Aceasta o recunosc și cercurile oficiale și marele public. Se fac cercetări din partea oficialității. Marele public cetește sorbind informațiunile din gazete; gazetele fac anchete. Părerile sunt deosebite, din ceea ce se vede că încă nu s-a putut face deplină lumină, întru a stabili motorul principal, cauzele principale ale dureroaselor efecte, care pe toți trebuie să ne îngrijoreze, fără deosebire. Ca una din cele mai apropiate gazete de regiunea minieră de pe Valea Jiului, unde de mult mocnesc stări delicate și dificile, ne-am simțit datori și noi să întreprindem o anchetă insistentă și circumspectă, și iată la ce convingere am ajuns: Afară de chestiunile, nemijlocit sociale ale muncitorilor, ba chiar politice, de care amintesc alte ziare, mai ales cele din capitală, noi suntem în situația de a fi găsit încurcături mult mai grave și mai periculoase. Le expunem și le afirmăm ca provenite din surse competente din București și de pe Valea Jiului, deci demne de crezământ. Iată unde este buba: Punctele de litigiu ale contractului colectiv de muncă dintre direcțiunea minieră și muncitori au caracterul nu numai social-economic, ci și tehnic. Pentru a se cumpăni cu dreptate pretențiilor părților – patroni și muncitori – trebuia să fie o autoritate care cunoaște amănunțit împrejurările în care lucrează muncitorii din Valea Jiului. În cunoștința precisă bazată pe experiență și pricepere, acel reprezentant al forții și interesului statului, trebuia să activeze, să presioneze chiar, pentru ca să se ajungă de cu vreme la o soluție, care să reprezinte justa măsură a dreptății. Avem o autoritate în Ministerul de industrie, dar complet absentă de la toate chestiunile pe care trebuia să le priceapă, urmărească și să ia hotărâri și inițiative, bazate pe curajul unei opinii, izvorâte din convingere și din știință! Cu drept cuvânt ne întrebăm: Cum se poate ca situația din Valea Jiului, după atâtea situații ce s-au ivit acolo, exploatarea muncitorilor și a statului, de societățile streine și hrăpărețe să nu fi fost observate, studiate și urmărite cu atenția cuvenită. Și totuși, așa este! Acest organ absent de la datorie este Direcția generală a minelor din Ministerul de Industrie și Comerț. Această Direcție generală a Minelor are toată discreția poliției miniere, va să zică are puterea și datorința de a supraveghea și de a păzi și îndrepta în continuu întocmirile dintre muncitori și Direcțiile locale miniere, pentru ca să nu se poată învenina relațiile dintre unii și alții. Direcțiunea generală a Minelor din București s-a dezinteresat complet de chestiunile care pulsează și agită fără întrerupere activitatea industriei miniere. În lipsă totală de informațiuni și propuneri ce ar fi trebuit să vină din partea specialiștilor puși în fruntea Direcțiunii din Ministerul de industrie și Comerț, s-a prelungit la infinit o stare larvată la infinit, care de ani de zile îngrămădește material veninos în cel mai mare centru industrial din Ardeal. Acest material veninos, în urma izbucnirii grevei, a fost atât de fierbinte, încât prefectul județului și armata au fost fatal să alunece în momentele supreme la ultimul remediu! Oricine, care judecă obiectiv și cunoaște situația industriei miniere, nu va face răspunzător nici pe dl. Vaida, nici pe dl. Răducanu, nici chiar pe d-nul Madgearu, cu atât mai puțin pe D-nul Maniu, nici sistemul de guvernare național-țărănist, pentru nenorocirea de la Lupeni! În chestiunile din Valea Jiului, țara era pusă înaintea unui întuneric, care nu s-a luminat, decât la fulgerele armelor grănicerilor, pentru că Direcție generală a Minelor din ministerul de Ind. și Comerț nu a văzut, nu a auzit nimic, nu a avut niciodată în nici o chestiune de specialitate nici o părere și nici o inițiativă! A fost absentă de la toate manifestațiile, incapabilă de a fi voit să influențeze în atitudinile greșite a patronilor străini și dușmănoși sau a muncitorilor conduși de agenți periculoși, măcar că după menirea funcțiunei sale bine pricepute, aceasta-i era o primordială și elementară datorie! Direcție generală a Minelor nu cu multă osteneală trebuia și putea să observe și să constate, că cele două Direcțiuni Miniere de pe Valea Jiului - Societatea Petroșani și Valea Jiului-Uricani (Lupeni) sunt neîntrerupt inspirate de la Budapesta, care are interesul ca să provoace și să susțină situații turburi și agitate în țara Românească. Târgul pe care l-au făcut liberalii în guvernarea 1922-1926, privitor la uzinele din Valea Jiului, a servit Ungariei, care acuma cu dușmănia neîmpăcată se și folosește de această influență! Cele două direcții din Valea Jiului, din cauza lipsei totale de control a Direcției generale din Ministerul Ind. și Comerțului au devenit legătură de colaborare a Budapestei, neinformând obiectiv și sincer autoritățile noastre superioare, ci având interesul de a menține situația la placul Budapestei - neclară! Suntem tributarii Budapestei pentru cărbunii din Valea Jiului, cu una jumătate miliard lei, anual! Finanța liberală din Valea Jiului, tovărășie a bancherilor din Budapesta, are aceleași interese ca și revizioniștii unguri, de a exploata muncitorii, de a menține agitație politică și socială în Valea Jiului! Prin manoperile expuse mai sus, conducerea technică a minelor – deși clandestin, dar este dirijată tot de Budapesta, iar muncitorii români au trebuit să moară fără să știe pentru ce, tot din cauza sforilor purtate din Budapesta! Toate acestea puteau fi prevăzute și efectele prevenite numai printr-o conducere pricepută, energică și neobosită, ceea ce a lipsit complet de la specialiștii din Ministerul de Industrie și Comerț. Prăpăd la Moreni, dezastru la Lupeni! Dar Direcție generală stă pasivă, neputincioasă, indolentă, păcătoasă! În locul Directorului general al Minelor a făcut D-nul secretar General E. Ene anchetă la Moreni, ca totuși să pară că un Director general al Minelor mai există! Din toate acestea rezultă un singur lucru: Direcție generală a Minelor din Ministerul de Industrie și Comerț, prin dezinteresarea completă și indolentă, prin neglijarea atribuțiilor sale în chestiunile miniere din Ardeal, a provocat acel dezastru. Ea este marele vinovat! Redacția „Alba-Iulia” ALBA-IULIA, nr. 38, anul XI, 23 august 1929 TOT DESPRE VĂRSAREA DE SÂNGE DE LA LUPENI Pentru a stabili prin martorii oculari și în mod oficial cum s-a produs vărsarea de sânge de la Lupeni și cine sunt vinovații de ridicarea vieții celor 20 de morți și de chilăvirea altor zeci de muncitori, soldați și jandarmi, a fost delegat președintele org. noastre județene, dl. inspector general Dr. Ioan Pop, împreună cu alți doi delegați, unul al ministerului muncii, altul al celui de războiu. Observăm că dl. Dr. I. Pop nu spune nimănui rezultatul anchetei sale de până acum, decât d-lui Maniu. L-am rugat și noi și alte gazete mari, din capitală: să spună la ce convingere a ajuns în cercetările sale, privitor la vinovații de la Lupeni. Însă refuză să spună. În zilele acestea dânsul pleacă a doua oară la Lupeni, să continue cercetările. Prefectul județului Hunedoarei și comisarul ministerului de muncă din Ara au fost suspendați; asemenea și unii superiori de jandarmi și militari trimiși în concediu, ca cercetările să se poată face cât mai obiectiv. Totuși, din cele spuse de dânșii din spusele ziarelor și din convorbirile noastre cu alți cunoscători ai lucrurilor rezultă următoarele: Muncitorii de la minele din Lupeni în anii trecuți căpătau o parte din plata lor nu în bani, ci în natură: stofă de haine și alimente. S-au pus însă pe lucru unii agitatori socialiști, au umplut capul muncitorilor cu părerea că ei sunt păgubiți, înșelați în forma asta, că să ceară întreaga plată în bani. Li s-a făcut pe voie. Acum însă au văzut că de fapt ies la cale mai slab cu banii uscați, ca mai înainte cu o parte a plății în natură. Au început noi agitații ca să se revie la starea veche: să li se dea iar prestații în natură și să li se ridice salariile. Direcțiunea minelor însă nu voia: a tratat mașter pe bieții muncitori. Minele de cărbuni din Lupeni și de peste tot din valea Jiului au căzut pradă lăcomiei liberalilor, până au fost ei guvernatori ai țării. O dovadă mai mult, că liberalii și sateliții lor nu pentru binele țării doresc să guverneze și au guvernat, ci pentru buzunarul lor. Ce târg au făcut ei cu Lupenii și cu valea Jiului? (va urma) ALBA-IULIA, nr. 39, anul XI, 30 august 1929 TOT DESPRE VĂRSAREA DE SÂNGE DE LA LUPENI (II) Zăcămintele bogate de cărbuni de piatră din Valea Jiului erau ale statului ungar. După înfăptuirea României Mari, ele trebuiau răscumpărate cu bani prin statul român. Liberalii au voi să dea lovituri la facerea târgului. Le-au dat, dar cu lăcomie, foarte neromânește și foarte greșit. 1) În baza dictonului lor înfoiat prin noi înșine, adică prin liberali și pentru buzunarele lor liberale, au făcut părtașe și băncile liberale în cumpărare, nu numai statul român, însă așa, că de vor câștiga cu minele, să câștige mai ales băncile lor, statul rămânând a cincea roată la car,; iar de vor perde să piardă numai statul român, liberalii ba. Tot astfel au ticluit și contractele cu fabrica de nitrogen din D.S. Martin, cu gazul metan, cu Reșița, cu băile de aur, cu Cugirul și altele. Doar de-aia erau la guvern și de-aia au făcut toate fărădelegile, ca să fie tot ei la guvern. 2) Au legat condiția ca prețul de cumpărare să se plătească Ungariei în valută engleză. Liberalii, adică prin capul lui Vintilă, rămas de pomină până încă n-a murit, își făcuseră planul, că Leul nostru se va revaloriza, adică își va căpăta iarăși valoarea de înainte de război; ș-atunci vor trebui să plătească puține lire engleze și ei vor băga în buzunar multe milioane de aur. Dar Vintilă Zmintilă cu ai săi au făcut greșit calculul, valoarea Leului nu numai că nu a revenit la cea de înainte de războiu, ci încă a mai scăzut grozav până la guvernul Maniu - Popovici, când am făcut stabilizarea. Dar condiția-i condiție: trebuie ținută. Trebuie să plătim ungurilor valută engleză. Și fiindcă nu avem atâția lei să cumpărăm lire engleze, Ungaria are încă parte la minele de la Lupeni și peste tot din Valea Jiului. Și în fiecare an plătim Ungariei câte 500 milioane lei, adică tot la doi ani câte un miliard lei, afară de cele 18 miliarde, stabilite până acum. Dar asta e numai paguba materială. Unde mai pui că Ungaria are amestec în trebile din țara noastră, căci are mine și muncitori mulți la noi. Ungaria - astfel după cum știm cum ne iubește și cum ne vrea binele și pace – prin acest amestec, se îngrijește ca necontenit să fie tulbureală, să fie ceva neîndestulire în țara noastră și astfel să o slăbească. Altă pacoste adusă de liberali. Și ce e mai mult, tot ei, din ura față de dl. Maniu și partidul nostru naț.-țăr., ajută țării ungurești ca tulburările și neînțelegerile de fapt să se facă și să crească între noi. Contractele cu muncitorii minelor ei cu ungurii, ca stăpâni ai minelor, le fac, împovărându-i, păgubindu-i, ș-apoi tot ei s-aruncă între muncitori agitatori bolșevici, socialiști, radicali ș.a., ca să schimbe contractele, să ceară mai multă plată și tot ei nu stau de vorbă cu muncitorii, ca să rămână neîndestuliți. (va urma) ALBA-IULIA, nr. 40, anul XI, 6 septembrie 1929 TOT DESPRE VĂRSAREA DE SÂNGE DE LA LUPENI (III) (urmare și fine) La aceste manopere de interese criminale maghiare și liberale se mai adaugă altele: agitațiile comuniste care se fac cu bani de la Moscova în toate locurile industriale între muncitorii din fabrici și de la mine; gustul cocoanelor muncitorilor de a purta și ele ciorapi de mătasă, haine moderne, de a ține servitoare cu plată, ca ele să nu muncească. Din aceste stări nesănătoase și vulcanice se nasc apoi conflictele între muncitori și între conducători sau stăpâni, în cazul de la Lupeni: direcțiunea minelor, care este ungurească și liberală. Muncitorii au pretins schimbarea și sporirea plăților. Direcțiunea băilor nu a voit nici pe una. Atunci muncitorii au ocupat locurile de conducere și a preluat conducerea în mâna lor. Și erau vreo 2-8.000 de inși. Dar nu toți au ascultat de agitatorii răsculați. Sunt între muncitori și oameni cu simț. Aceștia cu drept cuvânt numesc pe agitatorii cu gura mare și repede aplicați la grevă, adecă al încetarea lucrului și la amenințări: nebuni, bolunzi, și au intrat la lucru în mine. Vreo câteva sute de inși. Muncitorii răsculați, mânioși pe aceștia, că nu s-au răsculat și ei, le-au închis de dinafară mașinăriile, care curăță aerul și apa din internul băilor, să moară acolo. Dl. prefect județean și jandarmii și poliția concentrată acolo i-au rugat pe răsculați să se liniștească și să nu expună la moarte pe colegii săi. Ei au răspuns: „Lasă să moară, cânii de ei, de ce nu țin cu noi”, să facă și ei grevă. După 2 zile și 2 nopți de încercare de pace, și când nu mai era scăpare pentru cei de sub pământ, s-a comandat miliției să ia cu puterea de la muncitorii răsculați mașinăriile, spre a mântui viața sutelor de inși de sub pământ. Când miliția a înaintat, muncitorii au pușcat și au lovit cu parii pe soldați, lovind pe 12 din ei și au bătut de moarte pe muncitorul Rusu, care asemenea a luat apărarea celor de sub pământ, meniți să moară înecați de gaze și de apă. Atunci și 12 soldați răniți au împușcat și ei, și așa în câteva minute s-a făcut vărsarea de sânge de la Lupeni. Cauzele adevărate ale acestei vărsări de sânge, însă, precum și a certelor dese care se repetează în regiunea aceea a minelor de pe Jiu și alte întreprinderi industriale, după cum am arătat mai sus în articolul nostru de anchetă, sunt mai adânci: izvorăsc din stările bolnave și abnormale anume susținute de maghiarii și liberalii din direcțiunea minelor. Aici trebuie străbătut, de aici trebuie delăturată drăcia, punând contractele dintre muncitori și stăpâni pe baze solide și cinstite, preîntâmpinându-se neînțelegerile și grevele. Iar aici numai direcțiunea generală din ministerul industriei are cuvântul, ea are datoria să lucre, să prevadă și să pună lucrurile la punct. Cronicarul Comentarii articol (0 )Nu exista niciun comentariu.
Adauga comentariu
Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.
Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre. Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul Bannere şi mesh-uri publicitare - click pentru a comanda online! ![]() Flyere, pliante, broşuri, afişe, cărţi de vizită, mape, formulare... ![]() Cataloage promoţionale 2024 ![]() Plăcuţe şi indicatoare pentru case, blocuri, sedii ![]() Rame click - comandă online! ![]() Panou decorativ pentru interior sau exterior – tu alegi designul! ![]() Steaguri publicitare - click pentru a comanda! ![]() Stâlpi pentru delimitare (opritori, de ghidare) - comandă online! ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() Cataloage promoţionale 2024 ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() Alege să o susții! ![]() Bannere şi mesh-uri publicitare - click pentru a comanda online! ![]() Newsletter
|