În mod aproape surprinzător, venerabilul Nicolae Stoi din Uricani a trecut în neființă în data de 12 noiembrie a.c. Fiind născut în anul 1929, avea deja 95 ani împliniți și mulți care nu l-au cunoscut fizic ar putea spune că i s-a împlinit veleatul. În schimb, cei care l-au cunoscut cu adevărat erau obișnuiți cu prezența acestui venerabil domn și ar fi putut crede că va atinge cel puțin un veac de existență. Cum, noi, oamenii, nu putem știi care este vrerea cea mai înaltă care este așezată peste existențele noastre fragile, despre parcursul vieții nu trebuie să ne pronunțăm întrutotul.

Se cuvine ca la acest ceas de tristețe pentru familie și pentru prietenii adevărați să rememorăm câteva aspecte memorabile din viața exemplară a celui dispărut. În acest sens, am să menționez trei lucruri exemplare care ar putea determina un model de educație și de comportament vrednic de urmat.

În primul rând, este necesară raportarea întregii vieți a lui Nicolae Stoi la formula consacrată NIHIL SINE DEO, pe care a menționat în repetate rânduri că și-a însușit-o încă din perioada interbelică, din perioada când era elev și pe manualele școlare de atunci era această formulă care arăta cât de adâncă era credința creștină a românilor, fiind inclusă în educația timpurie a copiilor prin familie și prin instituția formală a școlii. Această formulă, care arăta legătura permanentă a omului cu Dumnezeu, era completată de formularea „totul pentru țară și pentru rege”, formulare căreia Regele Carol I  i-a dat un alt sens: „Totul pentru țară, nimic pentru mine”. Chiar dacă Nicolae  Stoi a trăit în vremea lui Carol al II-lea și a lui Mihai I, în educația lui s-au imprimat credința în Dumnezeu și cultul pentru instituția regală. Nu a pierdut aceste valori înalte nici în perioada comunismului și nici după Revoluția din anul 1989.

Al doilea aspect exemplar în reprezintă implicarea civică și politică a lui Nicolae Stoi după anul 1989. Acesta s-a declarat și s-a comportat tot timpul ca un autentic liberal, bazându-se pe valorile liberalismului interbelic din care afirma că îți trage esența sa politică și socială. Aceasta l-a determinat să fie membru activ și chiar conducătorul liberalilor din Uricani, cu activitate consistentă la nivelul Consiliului Local al Orașului Uricani. Atitudinea lui a fost de multe ori în contrast cu a altor așa-ziși liberali care nu aveau de a face nici cu doctrina liberală, nici cu un comportament adecvat, conform cu regulile impuse de întemeietorii liberalismului românesc. Nicolae Stoi și-a păstrat verticalitatea până la finalul vieții, chiar dacă la un moment dat a fost demis din funcția de conduce a liberalilor din Uricani. Ca peste tot, liberalismul adevărat a murit. Meritele civice au determinat ca acestea să fie recunoscute și lui Nicolae Stoi i s-a acordat Diploma de Cetățean de Onoare al Orașului Uricani. Aceste merite au fost recunoscute în primul rând de domnul Dănuț Buhăescu, primarul în funcție de atunci și de acum. Aprecierea aceasta a fost însă mai largă deoarece Consiliul Local al Orașului Uricani  a votat pozitiv pentru răsplătirea serviciilor față de comunitate ale lui Nicolae Stoi.

În al treilea rând, Nicolae Stoi poate fi încadrat în rândul artiștilor populari deoarece a reușit să creeze cu mult talent o adevărată operă. Prin monumentele la conceperea cărora a participat direct, cât și prin cele considerate o creație proprie, acest OM a păstrat verticalitatea credinței creștine. Desprindem din această operă două simboluri fundamentale: simbolul crucii, care acoperă toate valorile umane și religioase impuse de Noul Testament, și simbolul Lui Dumnezeu care este omniprezent și care decurge din Formula NIHIL SINE DEO.  Este suficient să amintim monumentul de pe Muntele Tulișa, monumentul de pe muntele Șiglău, monumentul din Uricani, troițele din Uricani și Câmpu lui Neag pentru a arăta că Nicolae Stoi a dus o viață exemplară, în care tradițiile locului, comunitatea și familia au fost pentru ele într-o comuniune de nezdruncinat.

La acest ceas de tristețe, trebuie să privim însă cu încredere la viitor deoarece o viață exemplară, cum a avut-o Nicolae Stoi, nu poate să dispară fără să lase urme semnificative. El merită o rememorare cât mai profundă și pentru care voi reveni în viitor cu o analiză mai amănunțită, cu gândul de a-l da exemplu pentru generațiile care vor urma.

DUMNEZEU SĂ ÎN ODIHNEASCĂ! NIHIL SINE DEO.

Ion HIRGHIDUȘ

Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.

---

Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, deschis la Banca Transilvania.