12.12.2024,  16:41:53 | 0 comentarii | 422 vizualizari
Marian Boboc vă prezintă / CUM A FOST (DE)MINAT PASUL SURDUC


de Marian BOBOC

Urmările Primului Război Mondial se văd și în Valea Jiului după ani buni de la încetarea sa. Una dintre acestea, care și în mai 1923 reprezintă un potențial pericol la adresa vieții oamenilor și siguranței traficului în Pasul Surduc, e semnalată Regimentului 7 Pionieri de către Corpul VII Armată: „Comandamentul este informat că Brigada de Siguranță Petroșani a descoperit pe Valea Jiului, în marginea vechii frontiere, mai multe picioare de munți, lângă șoseaua națională, minate cu ecrazită încă  din anul 1916 de către fosta Armată Austro-Ungară. Vă rog să binevoiți a trimite un ofițer specialist destoinic la fața locului, care, în legătură cu șeful Brigăzii de Siguranță Petroșani și a unui miner care cunoaște aceste lucrări, să studieze chestiunea și să demineze minele. Se va raporta în urmă Comandamentului, arătându-se precis situația minelor, numărul lor, precum și dacă sunt periculoase. În acest caz se va face propuneri de ceea ce trebuie făcut, pentru a le face incapabile de explozie. Vi se alătura un crochiu copie la scara 1:500.000 de situația generală a acestor mine, în bazinul Petroșanilor”.

Petru Rusalin este unul dintre minerii (de la Mina Dâlja) care au lucrat în timpul Primului Război Mondial la minarea Pasului Surduc. Rusalin își amintește exact toată operațiunea, amintind și de implicarea directorului Soc. Petroșani în dinamitarea Defileului Jiului: „În luna august 1916, după intrarea României în război, am fost trimis cu Gerschner Agoston și Copac Gherghiel, toți muncitori minieri, de la Societatea Petroșani, în defileu pentru a submi­na munții și șoseaua de la fosta frontieră până la drumul care se dărâmă jos. Am făcut găurile din ordinul domnului director Winklehner, care a dat ordin să ne scoată din mină și să mergem acolo și am lucrat până la 27 august, lucrând 2 săptămâni și jumătate, până într-o sâmbătă seara. Duminică seara a plecat D. Director General Winklehner cu trăsura la locul unde am lucrat noi pentru a da ordin de a da foc la dinamite, pe care le bătuse Gerschner Agoston, și am și auzit către dimineață, luni, bubuind și ne-am informat că a dat foc la dinamitele de la drum, celelalte nu au avut legătură și au rămas cum le-am făcut. Mai știu că și înspre Petroșani, de la drumul surupat mai încoace, au lucrat pioneri și au minat partea aceea, care este și azi tot așa. Eu nu am mai fost pe acolo după ce am terminat, fiindcă nu au mai avut voie a merge acolo”.

Agoston Gerschner e mai tânăr decât Rusalin cu 4 ani (în 1923 are 39 de ani). Ca artificier, este obișnuit să lucreze cu explozibilul. El este specialistul lucrării de minare a defileului, cel care a operat 20 de găuri în stâncă. Și amintirile sale coincid în mare cu acelea ale ortacului său în ale minatului, Rusalin: „În anul 1916, la 4 august, am primit ordin de la dl. director general Winklehner, ca să merg cu un plutonier de pionieri pe Valea Jiului - Pasul Surduc și cu mineri ce-mi stau la dispoziție să minez munții și șoseaua de la vechea frontieră spre Petroșani. Am plecat eu cu plutonierul cu o trăsură. Și dl. director general și alți funcționari au venit cu o altă trăsură după noi. Am făcut jos, lângă frontieră 7 găuri, pe care le-am umplut cu dinamită cl. I, și apoi am făcut la drum 3 găuri și deasupra drumului 3 găuri, după aceasta mai încoace de drum încă 7, pe care nu le-am umplut noi, dar e posibil să le fi umplut armata. Cât timp am lucrat acolo, cred că până la 26 august, am fost controlat de dl. director general Winklehner, cu căpitanul de jandarmi și dl. director de la minele Vulcan. Noi am predat lucrarea d-lui Kunța, inginer șef la minele de la Petrila ale societății Petroșani. Lucrarea am predat-o la 26 august, într-o sâmbătă, și duminică seara s-a și explodat podul și șoseaua, rămânând cele de lângă vechea graniță neexplodate. Noi, muncitorii, duminică seara, cu funcționarii minei, am fost evacuați în Ungaria. Dl. director general cu ceilalți funcționari nu știm când va fi plecat”.

O ultimă mărturie despre operațiunea de minare, cu greutățile ei cauzate de insuficenta implicare a soldaților, îi aparține lui Petru Schmidt: „Cu ocazia evenimentelor din anul 1916, din ordinul d-lui Huszth Aladár, îngrijitor de mină, am fost trimis afară, la strâmtoarea Surduc, pentru a face mină (gaură) și am stat la ordinul unui locotenent și a unui sergent, am fost nevoit să satisfac ordinul primit. Huszth Aladár, îngrijitor de mină, a scos cu mine 375 kilograme unelte de găurit. Locotenentul, la a cărui dispoziție stăteam, a ordonat la 45 de soldați cu care să lucrez mina. Eu imediat m-am și apucat și le-am arătat cum să facă găurile și unde, natural că, cum mi-a spus locotenentul. Însă lucrul nu a mers cum trebuia să meargă, deoarece eu eram jumătate civil, jumătate soldat, și așa soldații nu s-au interesat mult să asculte de mine. Eu am raportat d-lui Huszth Aladár, îngrijitor de mină, aceasta, că lucrul nu merge nicicum. El la aceasta mi-a spus că să mă duc la serviciul meu regulat, cum m-am și dus, căci după cearta ce a fost cum au fost făcute minele nu știu. Uneltele de găurit au rămas la dispoziția d-lui locotenent”.

La 23 mai 1923, doi ofițeri de geniu rezolvă chestiunea minelor de dinamită de pe Defileul Văii Jiului, deminând întreaga zonă împânzită de mine. Adică 10 găuri minate cu dinamită cl. 1. Nu a fost o operațiune deloc ușoară, deoarece dinamita nu se alterase deloc, păstrându-se în aceeași stare din 1916. Dar a fost o acțiune reușită.


Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 9 ori 3  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii


Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal




- - -
Bannere şi mesh-uri publicitare - click pentru a comanda online!

_____
Flyere, pliante, broşuri, afişe, cărţi de vizită, mape, formulare...
_____
Cataloage promoţionale 2024
_____
Plăcuţe şi indicatoare pentru case, blocuri, sedii
_____
Rame click - comandă online!
_____
Panou decorativ pentru interior sau exterior – tu alegi designul!
_____
Steaguri publicitare - click pentru a comanda!
_____
Stâlpi pentru delimitare (opritori, de ghidare) - comandă online!






_____
Cataloage promoţionale 2024


Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!
_____
Bannere şi mesh-uri publicitare - click pentru a comanda online!
Promovare
Publicitate
Newsletter