„Dacă lupta între soare și zăpadă se va încheia prin victoria celei dintâi, atunci norii vor fi risipiți. Atunci, joi seara, vom avea prilejul să admirăm unul din cele mai frumoase și interesante fenomene cerești: o eclipsă de lună.

Înainte de a arăta datele exacte ale eclipsei, să ne fie îngăduit a lămuri cum se întâmplă o eclipsă. Un lucru se zice că e eclipsat, atunci când dispare pentru câtva timp de sub ochii noștri. Dacă acopăr cu o foaie de hârtie călimara ce o am la îndemână în clipa când scriu aceste rânduri, ori cu o batistă acopăr ceasul sau creionul de pe masă, atunci călimara, creionul, ceasul s-au eclipsat. Scamatorii sunt cei mai tari în eclipsări: sub ochii noștri dispar obiecte care totuși există, sunt.

Pentru acest motiv dispariția aparentă și de scurtă durată a soarelui sau a lunei din ochii noștri a fost botezată tot eclipsă. Cine însă acoperă aceste astre care deși plutesc în eternitate, noi nu le vedem?

Foarte ușor de răspuns dacă ne reamintim că orice corp opac (luminat de altul luminos poartă cu el, după el, o umbră în partea opusă celei de unde vine lumina. Experiența o poate face oricine cu o lumânare, o lampă și chiar cu soarele.

Soarele fiind marele luminător al astrelor neluminate din jurul său, urmează că toate acestea din urmă, planete sau satelite poartă după ele o umbră. Când această umbră va cădea pe un alt astru neluminat, e firesc lucru ca ea să umbrească, să acopere, să întunece, să eclipseze partea, pe care ea a căzut sau chiar în întregime, când astrul pătrunde cu totul în umbră.

Ca atare atât pământul, astru opac și neluminos, dar luminat de soare, cât și luna, poartă după ele o dâră, o coamă de umbră.

Când luna în rotirea ei în jurul pământului intră în umbra pământului, atunci ea ne mai primind lumina de la soare, va dispare – pentru ochii noștri – se va eclipsa. Pentru aceasta, pământul trebuie să fie între soare și lună. [...]

Nu putem încheia acest articol fără a reaminti cuvintele marelui astronom, fizician și matematician Arago, care în împrejurări identice spunea la College de France: <<În ziua de..., la atâtea ore, minute, secunde și zecimi de secunde, trei mari astre vor răspunde, vor asculta, nu de prezicerile noastre, ci de porunca lui Dumnezeu. Căci totul în univers se supune Lui. Numai noi, oamenii, suntem răzvrătitori!>>.

Iar noi adăugăm: Prezicerea eclipsei s-a putut face la zecime de secundă, fiindcă mintea omenească, după sute de ani de observații, a putut dezlega tainele cerului și descoperi legile divine cari guvernează mișcarea astrelor.

Ne-am exprimat însă de la început îndoiala, dacă norii ne vor împiedica sau nu să admirăm interesantul fenomen prezis, fiindcă legile divine, cari ocârmuesc meteorii, omenirea n-a reușit încă să le descopere.

Pentru acest motiv, în astronomie se pot face preziceri sigure cu mii de ani înainte, pe când în meteorologie chiar prezicerile cu 24 ore înainte sunt doar probabile”.

(„Universul”, Anul XLIX, nr.87, București, 1 aprilie 1931)

Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.

---

Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, deschis la Banca Transilvania.