Articole de acelasi autor

Lupeni. Simpozionul „Unirea Basarabiei cu România”

În urmă cu 100 de ani, / Sport la Petroșani

În urmă cu 100 de ani / MĂI, COȘAR, COȘAR…

MISTERUL CISTERNEI DE FECALE  

MODIFICĂRI (SECRETE) REDACȚIONALE

Poezii de Marian BOBOC

Primul eveniment literar al anului 2025: Lansare CABARET PETROȘANI de Marian Boboc

Primul eveniment literar al anului 2025: / Lansare CABARET PETROȘANI de Marian Boboc  

Un Crăciun la vreme de război în Valea Jiului

Lupeni / 35 de ani de la Revoluția din Decembrie 1989

Înainte de a emite autorizația de funcționare, Prefectul județului Hunedoara însărcinează, la sfârșitul lunii februarie 1925, Serviciul Special de Siguranță Petroșani cu întocmirea unei informări având ca obiect funcționarea Căminului cultural al depoului de locomotive C.F.R. din Petroșani: „(...) a ne da relațiunile cuvenite  în ceea ce privește membrii care compun societatea, conduita lor morală și politica patriotică și apoi necesitatea alcătuirii unei societăți de felul cum s-a plănuit cu statutele de față. Ce raport de majoritate românească prezintă membrii înscriși?”.

Serviciul Special de Siguranță Petroșani execută prompt însărcinarea și în martie oferă relații despre toate chestiunile solicitate, opinând că se poate da autorizația:

„1. Sub raportul conduitei morale a membrilor ce compun această societate nu avem nimic de obiectat.

2. În ceea ce privește politica patriotică, membrii de naționalitate străină, care de altfel, după cum arătăm prin tabelul anexat, formează majoritatea, deși nu s-au manifestat pe față până în prezent, nu putem lua nici o răspundere pentru activitatea lor pe viitor.
3. În ceea ce privește necesitatea alcătuirii acestei asociații, în cazul în care nu se va depăși programul de activitate al membrilor, ar fi necesar un așezământ cultural, bineînțeles că biblioteca să formeze prin volumele ce se vor procura hrana sufletească adevărată, oamenii vor citi volume cu caracter de a nu întreține germenul urii de naționalitate.

Pe lângă aceasta, să nu fie permisă nici un fel de politică în sânul muncitorilor.

Părerea noastră este a se da autorizațiunea, cu mențiunea că dacă ulterior se constată că nu se ține de programul statului, să fie dizolvată această societate”.

Interesant că sediul căminului cultural feroviar se află într-o cârciumă, de pe str. Petrilei, proprietate a lui Pich Maistin.

Agentul nr. 353 al Serviciul Special de Siguranță Petroșani sporește informațiile referitoare la membrii și conducerea asociației culturale și la atitudinea lor: „(...) toți membrii înscriși fac parte din depoul mașinelor al C.F.R. La acest cămin sunt înscriși 83 de diferiți meseriași și funcționari, dintre care 41 sunt maghiari, 20 români, restul nemți germani (sic!) și un supus maghiar. Președinte al acestor membri este ing. Hoasmoti și secretar este Șerban Neculai, fost ofițer în armata română. Și cum majoritatea dintre acești membri sunt străini, nu pot face o cultură românească, mai cu seamă că parte dintre acești membri au fost și supravegheați de noi și în timpul din urmă nu s-a mai observat nimic suspect din partea lor. Totuși, nu a dispărut din sufletul lor ca să-și dezvolte mai întâi cultura lor maghiară, pe lângă a română”.

Iată membrii înscriși la clubul cultural feroviar: Vențel Karmati (inginer șef, maghiar), Iosif Bösze (controlor, maghiar), Ludovic Balogh (inspector de birou, neamț), Ana Muntean (inspector de birou, maghiar), Maria Faubl (inspector de birou, neamț), Francisc Hunyadi (inspector de birou, român), Peter György (mecanic principal, maghiar), Victor Petrușca (mecanic, maghiar), Ioan Györfy (mecanic, maghiar), Ioan Scheiber (mecanic, german), Carol Dozsa (mecanic, maghiar), Ludovic Nagy (mecanic, maghiar), Adalbert Bohne (mecanic, maghiar), Vasilie Heins (mecanic, român), Ferdinand Herman (mecanic, maghiar), Ernest Volf ((mecanic, neamț), Lazăr Marcu (mecanic, român), Edmund Peiny (mecanic, neamț), Gheorghe Paszti (mecanic, maghiar), Mihail Demer (mecanic, maghiar), Ioan Jurca (mecanic, român), Alexandru Sasz (mecanic, maghiar), Carol Szabo (mecanic, maghiar), Iosif Toth (mecanic, maghiar), Ludovic Henkel (mecanic, german), Carol Sandor (mecanic, maghiar), Mihail Ezos (mecanic, maghiar), Carol Dufec (mecanic, maghiar), Carol Gordos (mecanic, maghiar), Carol Poller (mecanic, maghiar), Adalbert Schemp (mecanic, neamț), Eugen Herman (mecanic, maghiar), Celestin Caldart (mecanic, italian), Petru Marian (mecanic, român), Adalbert Bujdos (mecanic, maghiar), Anton Merei (mecanic, maghiar), Mihail Mozes (mecanic, maghiar),  Iosif Muntean (mecanic, român), Ludovic Rostas (mecanic, maghiar), Sabin Petrean ((mecanic, român), Nicolae Șerban (maistru, român), Adalbert Banyhati (inspector de birou, maghiar), Ludovic Schnodt (magaziner, neamț), Gheorghe Radu (magaziner, român), Vasilie Haralambie (copist, român), Ilie Blegean (mecanic, român), Francisc Blegean (lăcătuș, român), Iosif Flora (lăcătuș, maghiar), Mihail Mureșan (lăcătuș, român), Ștefan Pretesbuer (lăcătuș, maghiar), Bazil Drimo (lăcătuș, român), Marin Vlad (lăcătuș, român), Ioan Pretesbuer (lăcătuș, maghiar), Todor Molnar (lăcătuș, maghiar), Mihail Bocșa (lăcătuș, maghiar), Ștefan Czibula (lăcătuș, maghiar), Ștefan Szöcs Pretesbuer (lăcătuș, maghiar), Ioan Lampe (lăcătuș, neamț), Iuliu Gerstenberger (lăcătuș, maghiar), Adalbert Krupa (lăcătuș, maghiar), Francisc Szöke  (lăcătuș, maghiar), Ioan Pollak (lăcătuș, maghiar), Simion Dobra (lăcătuș, român), Adalbert Duda (lăcătuș, maghiar), Gheorghe Petrariu (ferar, român), Iosif Szamhaber (lăcătuș, neamț, născut la Tg. Mureș, venit cu pașaport din Ungaria în 1923), Ștefan Pop (lăcătuș, român), Avram Lasc (lăcătuș, român), Carol Ianosi (lăcătuș, maghiar), Andrei Vidoveyc (lăcătuș, maghiar), Alexa Harmati (lăcătuș, maghiar), Francisc Fogorosi (lăcătuș, maghiar), Ioan Pop (lăcătuș, român), Dionisie Szenasi (lăcătuș, maghiar), Mihail Pop (lăcătuș, român), Ladislau Kereches (lăcătuș, maghiar), Iosif Vențel (lăcătuș, maghiar), Gheorghe Mihail (lăcătuș, român), Pavel Grosz (lăcătuș, român), Traian Lazancsi (lăcătuș, român), Iosif Kubluer (mecanic, neamț), Ioan Fridmorski (elev mecanic, neamț), Matias Kazi (lăcătuș, maghiar).

Dacă în urmă cu un secol, angajații depoului întrețineau focul culturii, iar locomotivele scoteau aburi culturali, astăzi depoul din Petroșani e în paragină, în părăsire totală. Dacă ar învia angajații de odinioară fondatori ai căminului cultural  CFR și ar vedea dezastrul actual, ar mai muri o dată...

Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, deschis la Banca Transilvania.