Articole de acelasi autor

Comunicat de presă. Restricții temporare de circulație pe DN66 și trafic deviat

Cătălin Stepa, cel mai bun artist folk al anului

Fără taxe pe balcoane la Lupeni. Resmeriță va bloca majorarea impozitelor

Mal consolidat pe Jiul de Vest, scut pentru case și drumuri

Se desființează inspectoratele școlare

Felix Ostrovschi vă prezintă „Revista presei de altădată”. În țara tuturor epidemiilor

Județul Hunedoara avea în august 6.442 de prosumatori

Petroșani. Scăpăm de zdruncinături la trecerea de cale ferată spre Colonie! Când se reia circulația

Îngrijiri medicale gratuite acasă pentru bolnavii nedeplasabili din Hunedoara

Se schimbă taloanele de pensie. Vor fi mov și cu cod QR

De mulți ani, în fiecare miez de vară, toate drumurile duc de Sfântul Ilie, în Poiana Muierii. Așa s-a întâmplat și duminică, când mii de oameni veniți din toate colțurile țării s-au adunat la slujbă și mai apoi la ospăț. Ceaunele cu tocană și păsat au fiert de la răsăritul soarelui, iar atmosfera de sărbătoare cu muzică și joc a ținut până la asfințit.

Pe-un picior de plai, pe-o gură de rai, la granița de odinioară dintre Țara Românească și Transilvani, e Poiana Muierii, loc sfânt în care de câțiva ani a început construcția unui schit de măicuțe, aproape de stână de munte. Aici, de prin anii 1400, ciobanii se întâlnesc la nedeie, prima nedeie atestată documentar. Așa s-a întâmplat și anul acesta, când sărbătoarea Sfântului Ilie a picat chiar duminică.

„Suntem într-o zonă cu o încărcături istorică și emoțională deosebită. Este zona în care exista granița între Țara Românească și Transilvania, iar în acest loc se întâlneau acum sute de ani românii, aici își povesteau bucuriile, necazurile și se ajutau reciproc. Am reușit împreună cu Asociația Crescătorilor de animale de aici din Poiana Muierii și cu măicuțele de la schit, să reînviem acest obicei la o intensitate mai mare, și așa cum bine ați observat, sunt oameni din Gorj, Vâlcea, Alba, Hunedoara, Sibiu, și toți se bucură de această nedeie. Am reușit prin acest schit să sfințim cumva această poiană, prin această mănăstire de maici, pentru a fi în continuare un loc un care românii să se întâlnească și de acum încolo sute de ani” a spus primarul din Petrila, Vasile Jurca.

La nedeia ciobănească din Șureanu vin oameni din toate colțurile țării, și am văzut unii chiar de la Constanța.

„Am venit aici la schit să-l sfințim pe Sf. Ilie. Venim de mult aici, suntem din Șugag și-l avem ca duhovnic pe Părintele Iustin și-l urmăm oriunde ar merge. Sunt foarte mulți oameni astăzi, de la an la an tot mai mulți, iar asta nu poate decât să ne bucure”, a spus Vasilica, o enoriașă.

„Eu am fost în tinerețe pe dealurile astea 8 veri, am fost băciță, atunci era frumos, acum dacă suntem mai în vârstă nu mai putem, dar tot e frumos. Când veneam eu cu oile, nu știu dacă treceau 2-3 mașini o săptămână, acum îs sute aici, și mii de oameni. E bine că vin, că e așa de frumos pe aceste meleaguri” a spus Maria.

„Eu sunt în tabăra internațională de la Oașa, am fost și anul trecut în Poiana, și e foarte frumos. Cumva combină sărbătoarea și semnificația zilei cu bucuria, mâncarea, nedeia de aici. E foarte multă lume, mai multă parcă decât anul trecut, și asta nu poate decât să ne bucure” a spus Iuliana, o tânără.

După Sfânta Liturghie a fost oficiată o slujbă de pomenire pentru Episcopul Gurie și pentru ciobanii care s-au ostenit pe cărările munților, trecuți la cele veșnice.

După cele sfinte a început ospățul. Ciobanii de la stână au pus ceaunele pe foc dinainte de răsărit, și asta pentru că au pregătit mii de porții de tocană de oaie și balmoș.

„Am făcut foarte multă mâncare, tocană de oaie, balmoș și mămăligă. Muncim în continuu de 2 zile, se bagă carnea de oaie, tot felul de condimente, mestecăm bine și lăsăm la foc domol, ore în șir. În balmoș se bagă unt, caș, lapte și mălai firește. Eu fac mâncare aici în poiană de câțiva ani de când s-a reluat organizarea nedeii, și bine că a fost așa. Asta-i nedeie de munte, ciobănească de aia dăm balmoș, la nedeile de jos se face varză”, a spus ciobanul ce coordona prepararea bucatelor.

În colibă femeile pregăteau laptele covăsit, ce merge foarte bine cu balmoșul.

„Aici avem peste 1000 de pahare cu covăsit de oaie, adică iaurtul de oaie, ce se face din laptele gras al oilor, și e mult mai bun decât cel de vacă. Nu se prepară greu, se fierbe laptele, se lasă la o temperatură călduță și facem cu covăseală, îl acoperim și-l lăsăm să se răcească. Astăzi am făcut 100kg de covăsit, sperăm să ajungă la 1000 de oameni. Azi la nedeie îs mai mulți, iar asta îi bine, e foarte frumos aici, și e păcat să nu vină”, a spus Lenuța Tiric.

După ce s-au ospătat, a urmat muzica și jocul, pentru că ansambluri folclorice și fluierași din mai multe județe au cântat până-n asfințit, de au răsunat codrii Șureanului.

Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, deschis la Banca Transilvania.