Deși (teoretic) e verde, Green Line Valea Jiului ascunde un putregai inimaginabil. După ce Consiliul Județean Hunedoara a pierdut litigiul (dosar 2158/97/2025) cu furnizorul turc al autobuzelor aflate deja pe traseu, iar nota de plată a depășit 1,2 milioane de lei (detaliile fiind publicate în articolele noastre din 27.01.2026 și 26.04.2026), administrația județeană și primăriile din Valea Jiului se află în fața unei noi amenințări financiare. De această dată, una și mai consistentă. Dacă în primul caz a fost vorba despre penalități și obligații contractuale rezultate din relația cu furnizorul (SC Anadolu Automobil Rom SRL), acum discutăm despre aproximativ 5,53 milioane de lei, bani care pot ajunge să fie suportați în solidar de șapte entități publice din Hunedoara (administrația județeană și cele șase primării din Vale), din cauza modului în care a fost construit Caietul de sarcini pentru achiziția autobuzelor electrice.

Evident, în logica administrativă clasică, nimeni nu a greșit nimic. Totul a fost făcut impecabil. Doar că rezultatul arată exact invers. Litigiul pornește de la Green Line Valea Jiului, prin care au fost achiziționate autobuzele electrice destinate transportului public în Petrila, Petroșani, Aninoasa, Vulcan, Lupeni și Uricani. În urma verificării procedurii de achiziție a autobuzelor electrice, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a aplicat o corecție financiară de 10%, concretizată într-o sancțiune de 1.774.000 de lei pentru componenta 1 și 3.760.000 de lei pentru componenta 2, adică un total de 5.534.000 de lei .

Condițiile din Caietul de sarcini au aprins fitilul

Ministerul nu a contestat proiectul în sine, nici existența autobuzelor, nici nevoia de transport electric. Problema identificată a fost alta: cel puțin trei cerințe considerate restrictive și disproporționate, dar introduse în documentația de atribuire.

Prima obliga ofertanții ca, încă din momentul depunerii ofertei, să prezinte un document valabil care să indice existența unui atelier service autorizat pe teritoriul României, împreună cu asumarea unui timp de remediere a defecțiunilor.

A doua impunea o declarație-angajament pe proprie răspundere din partea producătorului pentru eventuale vicii ascunse, deși producătorul nu era parte directă în contract. Mai exact, e la mintea cocoșului că nu puteai obliga un terț să își asume formal obligații.

A treia cerea constituirea unui stoc minim de piese și componente pentru întreținere și mentenanță pe 3 până la 6 luni, încă din faza ofertării.

MIPE a fost explicit: aceste condiții au restrâns accesul operatorilor economici, fiind excesive și nejustificate. În cazul service-ului din România, ministerul a considerat că solicitarea era restrictivă tocmai pentru că operatorii economici erau obligați să dețină deja infrastructură locală înainte de atribuirea contractului. În cazul declarației privind eventualele vicii ascunse, ministerul a apreciat că autoritatea contractantă impunea obligații unui terț care nici măcar nu era parte contractuală. Cu referire la stocurile minime de componente, concluzia a fost că ofertanții erau obligați să suporte costuri semnificative înainte de a avea certitudinea că vor câștiga procedura.

Apărarea celor șapte: fără service rapid, autobuzele deveneau exponate

Consiliul Județean și UAT-urile implicate au susținut în instanță că aceste cerințe nu au fost mofturi birocratice, ci măsuri necesare pentru funcționarea unui serviciu public continuu. Argumentele lor sunt concrete. Flota Green Line înseamnă autobuze electrice, iar autonomia declarată a acestora este de maximum 200 km, ceea ce, spun cele șapte entități, limitează drastic posibilitatea trimiterii vehiculelor în service extern fără costuri majore .

Mai mult, autoritățile au invocat costuri suplimentare cu tractare, taxe de drum externe, traducători, diurne, cazare pentru personal și alte cheltuieli logistice, dacă reparațiile ar fi fost efectuate în afara României. Au invocat și obligația legală de a asigura continuitatea serviciului public de transport, care deservește aproximativ 110.000 de persoane. Argumentele administrative nu anulează însă automat regulile stricte ale achizițiilor publice.

Concurență reală sau filtrată?

S-a mai invocat un argument în apărare: procedura nu ar fi fost restrictivă, deoarece la licitație s-au înscris nouă operatori economici, iar doi au depus efectiv oferte . În plus, contractul a fost câștigat de un operator extern, producătorul autobuzelor fiind din Turcia, ceea ce, în opinia reclamanților, ar demonstra că nu a existat discriminare geografică reală. Numai că exact aici apare întrebarea care doare: dacă nouă operatori s-au uitat la procedură, dar doar doi au intrat efectiv în joc, cât de prietenoasă cu piața a fost, în realitate, documentația de atribuire?

Curtea de Apel a validat o concluzie devastatoare

Administrațiile locale și cea județeană au atacat în instanță decizia MIPE, cerând anularea corecției financiare sau, măcar, reducerea acesteia de la 10% la 5% . Adică, fie!, chiar și niște milă.

Prin acțiunea formulată, reclamanții nu au cerut doar anularea integrală a deciziei MIPE și a notei de neconformitate, ci, în subsidiar, au solicitat instanței reducerea corecției financiare de la 10% la 5%, semn că inclusiv autoritățile implicate au luat în calcul scenariul în care sancțiunea nu poate fi înlăturată complet. Adică existența unei culpe. Curtea de Apel București nu le-a dat dreptate.

Dincolo de explicațiile despre necesitatea continuității transportului public și nevoia unor garanții suplimentare, concluzia Curții de Apel București a fost dură: „În urma verificării, s-a constatat că autoritatea contractantă nu a respectat prevederile legale în domeniul achizițiilor publice, restrângând nejustificat accesul de participare la procedură”. Tocmai de aceea, acțiunea formulată împotriva MIPE a fost respinsă ca neîntemeiată.

Litigiul se află acum în recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție, în dosarul nr. 2836/2/2024, unde Consiliul Județean Hunedoara, și administrațiile din Petrila, Petroșani, Aninoasa, Vulcan, Lupeni și Uricani figurează ca recurenți împotriva MIPE. Dosarul a ajuns la ÎCCJ în 5 noiembrie 2025, iar după amânarea pronunțării din 30 aprilie 2026, termenul este stabilit pentru 14 mai 2026. Juridic, bătălia nu este încă pierdută. Financiar, însă, sabia ne stă deja deasupra capului.

După 1,2 milioane într-un litigiu, încă 5,5 milioane în altul

Contextul face totul și mai toxic pentru administrația județeană. Consiliul Județean Hunedoara a ieșit deja șifonat din conflictul cu furnizorul turc al autobuzelor Green Line, unde obligațiile rezultate au depășit 1,2 milioane de lei. Acum, peste acea sumă, mai planează o expunere financiară de 5,53 milioane lei. În total, discutăm despre peste 6,7 milioane lei, a se citi "pagubă", care gravitează în jurul aceluiași proiect-fanion. Pentru un proiect prezentat drept model de mobilitate modernă, Green Line produce, deocamdată, mai mult trafic juridic decât liniște administrativă.

Experți pe putregai

În iarnă, imediat ce autobuzele "electrocasnice" au luat primele impulsuri, repunerea căruțelor pe drum a durat pentru că turcii se cam săturaseră să tot facă naveta spre România. Atunci, minți mai luminate au concluzionat că ar fi mai bine să meargă unii de pe la noi în vizite externe, să prindă pe repede înainte măcar câteva tips & tricks utile la urnirea autobuzelor care refuzau să mai lupte cu nămeții. Ați prins-o? Dacă tocmai existența unui service local a fost condiția discriminatorie sesizată și de către MIPE, de ce a mai fost nevoie de drumuri către și dinspre Kocaeli, punctul cheie pentru producția de vehicule comerciale al celor de la Anadolu?

Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.

---

Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, deschis la Banca Transilvania.