În şcolile din Valea Jiului a fost frig doar pentru că administraţiile locale au crezut că valul de frig va trece, iar şcolile vor scăpa cu facturi mai mici la căldură. N-a fost să fie…

 

Petroşani

Deşi Petroşaniul a întârziat şi el cu furnizarea în şcoli a agentului termic de la Paroşeni, menţionăm că primăria acestei localităţi a fost prima din Vale care a solicitat acest lucru. Probabil că dacă s-ar fi făcut acest lucru cu 4-5 zile mai repede, nu s-ar fi ajuns ca unii elevi şi dascăli să dârdâie în unele şcoli. La Avram Stanca, de exemplu, unde, atât vineri, cât şi luni a fost frig în clase bine de tot. Și nu „rece”, „răcoros” sau alţi termeni din ăştia, ci frig bine. Atât de frig încât unii copii se rugau de profesori să iasă afară, să alerge, ca să se mai încălzească.

 

Lupeni

Despre Lupeni numai de bine. Frig şi iar frig în multe din unităţile de învăţământ. Iar dacă mai ţinem la socoteală şi situaţia datoriilor primăriei către Paroşeni, nu ştim cum vor ieşi copiii, profesorii şi învăţătorii din această iarnă. Să sperăm că îi va da Dumnezeu minte primarului Resmeriţă să facă ceea ce trebuie, iar căldura să nu lipsească nici măcar o zi din sălile de clase.

 

Uricani, Vulcan şi Petrila

Nici la Uricani n-a fost prea cald în sălile de clasă, săptămâna trecută, primăria anunţând încă de joi că va porni centralele pe gaz, cu toate costurile care vor fi. Și aici s-a întârziat câteva zile, ca şi la Vulcan, unde tot joi primarul susţinea că se va da drumul la căldură, dar de… luni, 17 octombrie. De ce de luni şi nu chiar de atunci? Grea întrebare, dar bine că de luni n-au mai fost, se pare, probleme. Cel puţin n-am auzit să se plângă cineva de la Vulcan, semn că lucrurile au intrat pe făgaşul normal.

Mai trebuie să spunem că, de partea cealaltă, primarul Dănuţ Buhăescu a reuşit totuşi la Uricani ceva ce nimeni nu credea acum câţiva ani: să asigure surse moderne de căldură în toate unităţile de învăţământ, e drept, ultima sursă cu sprijinul Consiliului Judeţean Hunedoara. În condiţiile în care primăria a scăpat şi fără datorii la utilităţi, semn de chibzuinţă a edililor locali.

La Petrila, Dorin Curtean, administratorul public al oraşului, se mândrea de mama focului că joi, în toiul frigului, se vor face verificări la instalaţii, declarând asta şi pe la posturile locale de televiziune. Se pune întrebarea firească ce-a făcut administratorul oraşului în septembrie, când afară era încă cald şi se putea verifica instalaţia mult şi bine? Noroc cu primarul Ilie Păducel, care a cerut cu fermitate subordonaţilor să facă tot ce pot, dacă trebuie să muncească chiar şi noaptea, numai să dea mai repede căldură şcolilor şi grădiniţelor. Că dacă era după Curtean sau viceprimarul Ramaşcanu, care are în atribuţie şi şcolile, se mai stătea o săptămână, după ce că s-a întârziat o săptămână. Se pare că primarul l-a şi sancţionat verbal pe Curtean pentru lipsa de reacţie şi pentru că nu a dat dispoziţie să se facă verificările la instalaţii mai repede, nu în toiul frigului. 

 

Lui Botgros de ce i-a fost frică nu a scăpat…!

Primarul Ilie Botgros spera că se va încălzi afară, „ca, măcar până la 1 noiembrie, să nu trebuiască să băgăm centrala pe gaz de la unitatea şcolară de la Iscroni, că ne uscă de bani”. N-a fost să fie, aşa că primăria n-a avut ce face, doar n-o să ţină copiii în frig. Dacă se făcea acest lucru cu câteva zile mai repede era chiar şi mai bine.

Ce a reuşit primarul Ilie Botgros să econo­misească, totuşi, la bugetul local au fost banii alocaţi combustibilului lemnos, cel cu care se încălzeşte şcoala din Aninoasa. Primarul a adus în magazia şcolii 5 rabe de lemn, circa 60 metri cubi, cu care se poate depăşi iarna aceasta. Este vorba de lemn exploatat din păşunea împădurită, care aparţine de primărie, astfel că pe lemn nu s-au dat bani. Doar pe tăiere şi pe transport.

 

Două primării mici, dar cu grijă faţă de şcoală

Cu toată sărăcia bugetului local, primăriile Aninoasa şi Uricani (două localităţi mici, cu posibilităţi reduse de a aduce mari venituri la bugetul local) nu au datorii la învăţământ, la capitolul utilităţi, aşa cum are Lupeniul, de exemplu. Este ceva pentru cele două mici localităţi, iar meritul este exclusiv al celor două administraţii locale, care au ştiut să evite acest gen de situaţie, care, probabil, ar fi îngropat definitiv învăţământul local dacă s-ar fi petrecut lucrurile întocmai ca la Lupeni. 

Un Lupeni al cărui primar nici nu-şi mai recunoaşte în totalitate datoriile, fapt unic în tot judeţul Hunedoara şi, probabil, în toată ţara.

Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.

---

Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, deschis la Banca Transilvania.