Pentru că, în ultima perioadă, au fost vehiculate tot felul de zvonuri privind închiderea în 2011 a Exploatării Miniere Uricani şi pentru că ştim ce eforturi şi demersuri face şeful administraţiei publice locale uricănene, primarul Dănuţ Buhăescu, la autorităţile centrale pentru a le convinge că mina din cel mai vestic oraş al Văii Jiului nu este de închis (deoarece datele şi performanţele acestei unităţi vorbesc de la sine), ne-am gândit că acum, pe sfârşit de an, să-l abordăm pe edil într-o discuţie despre mină.

Vă avertizăm că dialogul de mai jos conţine foarte multe date tehnice, pe care primarul le avea pregătite din discuţiile purtate cu conducerea minei Uricani şi cu reprezentanţii sindicatelor de-acolo, date pe care primarul le va prezenta în luna ianuarie a anului 2011 direct ministrului Economiei, Ion Ariton, aceasta ca să se înceteze orice alte speculaţii răutăcioase, diversioniste sau de altă natură.

 

- Domnule primar, se tot aude prin anumite cercuri că mina Uricani va fi de domeniul trecutului după anul 2011. Unii încearcă să acrediteze ideea că mina merge prost, că statul cheltuieşte bani grei cu mina şi că de aceea ministerul se pregăteşte să oprească producţia la această mină. Cum comentaţi?

- Înainte de toate aş vrea să parcurgem împreună toate datele pe care le deţin, ca un bilanţ al evoluţiei activităţii pe anul în curs, atâta cât a mai rămas din el. Am toate datele. Vi le prezint pe trimestre, dacă îmi îngăduiţi, pentru că vreau să reflectăm clar şi o să vedeţi că toate zvonurile astea sunt prostii, iar domnul ministru Ariton nu ar trebui să le ia în seamă.

Să începem cu trimestrul I. În luna ianuarie 2010, E.M. Uricani a realizat o producţie netă de 16.751 tone, din care 11.353 tone sortat (67,8%), iar în privinţa lucrărilor miniere de pregătire-cercetare s-au executat 215 metri liniari. Trimestrul I a anului 2010 a fost o perioadă în care s-au depus eforturi suplimentare pentru a realiza infrastructura necesară punerii în funcţiune a noii capacităţi de producţie - abatajul frontal cu banc subminat, panoul 5, stratul 3, blocul IV S. În acest scop au fost demontate fluxul de transport cu benzi, reţelele de aer comprimat, apă etc. din blocul V, pentru a fi montate în zona blocului IV.

- Interesant. Ce s-a întâmplat în trimestrul II?

- În trimestrul II al acestui an a fost pus în funcţiune abatajul frontal cu banc subminat, panoul 5, stratul 3, blocul IV S, alături de acesta funcţionând în continuare abatajul frontal cu banc subminat, panoul 7, stratul 3, blocul III N, iar abatajele cu front scurt din stratul 5, din zona blocului IV N au funcţionat în următoarea succesiune: panoul 6, panoul 7, respectiv panoul 8. Și în trimestrul II s-au continuat lucrările miniere de cercetare respectiv pregătire, realizându-se 89 de metri la cercetări, respectiv 364 metri la pregătiri şi o producţie netă de 49.357 tone, din care 25.252 tone de cărbune sortat (51,2%).

- Din câte ştim, nici trimestrul III n-a fost o perioadă rea pentru mină, deşi vorbim de nişte luni de vară când ştiţi cum e, mai un concediu, mai ceva…

- Da, n-a fost un trimestru rău. Datele ne arată că în trimestrul III s-a reuşit punerea în funcţiune a noului cântar de la silozul de bruţi, investiţie care a făcut posibilă creşterea cantităţii de producţie sortată livrată către principalul beneficiar: Termocentrala Mintia. Și în acest trimestru s-a menţinut ritmul de executare al lucrărilor de pregătire, respectiv cercetare, realizându-se 350 de metri de pregătiri, respectiv 208 metri de cercetări. Din cele discutate cu conducerea exploatării miniere, reiese că volumul mare de lucrări miniere de cercetare-pregătire executate s-a datorat interceptării a numeroase accidente tectonice, care au impus gândirea unor noi soluţii de exploatare a rezervelor de cărbune cantonate în zonele cercetate. Un astfel de caz îl reprezintă panoul 5, stratul 3, blocul IV S, panou care a fost conturat într-o zonă necercetată. Pentru ca rezerva din acest panou să poată fi extrasă în condiţii optime a fost necesară executarea unor noi lucrări de pregătire în decursul trimestrelor II-IV din acest an. Rezolvarea problemelor din acest panou a condus la îmbunătăţirea indicatorilor de calitate şi, implicit, la creşterea producţiei sortate realizate. Producţia netă realizată în trimestrul III a fost de 51.831 tone, din care 37.829 tone fiind sortate (73%).

- Cantitatea de cărbune sortat în trimestrul III a crescut semnificativ, ceea ce nu e rău deloc… Cum a fost în trimestrul IV?

- Foarte bine. Să vă dau nişte date… Și în trimestrul IV se observă o îmbunătăţire a calităţii producţiei, dar şi a cantităţii, după cum urmează: octombrie - planul a fost de 20.000 de tone şi s-au realizat exact 20.000 de tone, din care cantitatea de cărbune sortat a fost de 16.226 tone, ceea ce reprezintă 81,1%; noiembrie - planul a fost de 22.700 tone şi s-a realizat exact tot atât (deci tot 22.700 tone), din care 18.657 tone a fost cărbune sortat (82,2%).

- Plan realizat 100%, cărbune sortat în proporţie de peste 82%, trimestrul IV are nişte cifre deosebit de atractive…

- Da, şi asta nu e tot. Pe tot parcursul anului 2010 s-a menţinut un ritm susţinut în ceea ce priveşte executarea lucrărilor de pregătire-cercetare în vederea conturării unor noi capacităţi de producţie, fapt ce a condus la realizarea unui grad de asigurare de 2 ani în ceea ce priveşte rezervele pregătite. În viitor se urmăreşte menţinerea ritmului de săpare a lucrărilor de cercetare-pregătire în vederea atingerii unui grad de asigurare de 5 ani, în ceea ce priveşte rezervele pregătite.

- Știţi cumva şi care a fost evoluţia cheltuielilor la mia de lei pe producţie marfă?

- Da, deţin şi aceste date. Pe parcursul anului 2010, evoluţia cheltuielilor la 1.000 de lei producţie marfă a fost următoarea: în luna ianuarie a fost de 2.900 lei/ 1.000 lei; odată cu creşterea producţiei sortate livrate în luna iulie, cheltuiala a fost de 1.900 lei/ 1.000 lei; şi a cumulat în luna noiembrie la valoarea de 1.383 lei/ 1.000 lei. Cred că restul comentariilor nu-şi mai au rostul, datele vorbesc de la sine. Nu o spune un primar social-democrat, iată că o spune munca oamenilor din subteran şi a celor care îi coordonează. De aceea, în ianuarie voi fi pe baricade, la minister, voi prezenta toate aceste date, inclusiv domnului ministru Ion Ariton, şi mă voi lupta pentru menţinerea activităţii la Exploatarea Minieră Uricani. Nu vrem ca oraşul Uricani să ajungă ca Aninoasa, unde s-a închis mina, deşi zăcământ de exploatare mai era destul, iar datele tehnice nu erau mai proaste ca la alte mine. Vrem să se continue activitatea la mina Uricani, astfel încât oamenii să aibă în continuare locuri de muncă pentru a-şi putea întreţine familiile. Și mai vrem, bineînţeles, să fim sprijiniţi în mod real de guvern, pentru dezvoltarea unor noi sectoare economice şi turistice, Uricaniul fiind o zonă extraordinară în acest sens. Abia după aceea, putem spune că ne-am împlinit visul, iar cetăţenii noştri nu vor mai duce grija zilei de mâine. Să fie clar pentru toată lumea şi să se audă până la minister: mina Uricani a avut un an 2010 foarte bun, iar închiderea ei nu s-ar justifica!

 

Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.

---

Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, deschis la Banca Transilvania.