Stimaţi colegi,

Am ales această cale ca pe o ultimă soluţie, pentru a vă transmite aspecte deosebit de grave. În aceste momente cumplite, asupra mea şi a echipei pe care o conduc se desfăşoară o acţiune mârşavă de mari proporţii, organizată şi coordonată de procurori ai DIICOT şi ofiţeri ai Serviciilor de informaţii.

Cei mai mulţi dintre voi mă cunoaşteţi de ani mulţi, am colaborat de atâtea ori, am împărţit momente de glorie şi împlinire profesională dar am trăit împreună şi clipe de disperare şi tristeţe.

Vă cer doar să aveţi grijă de voi şi de subordonaţii voştri, să vă feriţi în fiecare clipă pentru că astăzi suntem noi cei vânaţi, denigraţi, astăzi noi suntem cei împotriva cărora se fabrică dosare bazate pe probe false, pe declaraţii mincinoase… dar mâine aţi putea să fiţi voi în locul nostru.

Vă recomand cu toată răspunderea să nu mai desfăşuraţi activităţi informativ-operative, acţiuni, prinderi în flagrant, întâlniri cu surse de informaţii, activităţi conspirate (audieri de martori cu identităţi protejate, activităţi cu investigatori sau colaboratori sub acoperire) pentru că riscaţi ca unii procurori mârşavi ajutaţi de lucrători ai DIPI la un moment dat să transforme totul în probe mincinoase împotriva voastră.

Imaginaţi-vă că întâlnirile voastre cu surse de informaţii pot fi monitorizate, fotografiate şi filmate apoi transformate în “probe”. Gândiţi-vă că în acest fel sursele vă sunt deconspirate iar voi sunteţi expuşi doar pentru că vreţi să vă faceţi datoria.

Rezultatele noastre de fiecare dată au fost “confiscate” de procurori care şi le-au atribuit fără ruşine, minţind mereu că au făcut sute de percheziţii, că au realizat zeci de prinderi în flagrant, că au prins mii de infractori, că au descoperit tone de droguri etc. … în realitate ştim cu toţii că la nicio astfel de acţiune nu a participat vreodată niciun procuror.

În schimb, în nicio ocazie procurorii DIICOT nu şi-au asumat eşecurile, nu şi-au recunoscut greşelile… în aceste situaţii poliţiştii erau arătaţi cu degetul în mod perfid şi eronat.

Precizez că în mod categoric nu mă refer aici la toţi procurorii DIICOT, pentru că cea mai mare parte dintre aceştia sunt buni profesionişti, persoane cu profil moral deosebit… majoritatea dintre ei sunt, pur şi simplu, buni colegi cu poliţiştii structurilor noastre.

Mă refer însă la DIICOT ca instituţie în ansamblul ei….

Să nu uitaţi nicio clipă că prin astfel de acţiuni abjecte instituţiile statului, pe care l-am servit cu loialitate, pot să distrugă aproape tot ce contează pentru noi: cariera, liniştea, sănătatea, chiar libertatea… dar niciodată nu vor putea să ne ia DEMNITATEA, CURAJUL şi MÂNDRIA.

Activez în cadrul Poliţiei Române încă din anul 1993. În perioada 1993-1998 am lucrat ca ofiţer în cadrul Poliţiei municipiului Deva - Biroului Poliţiei Judiciare unde mi-am desfăşurat activitatea având în responsabilitate combaterea infracţiunilor cu violenţă. Din anul 1998 am devenit ofiţer specialist la Serviciul de Combatere a Crimei Organizate şi Corupţiei din cadrul IPJ Hunedoara iar ulterior în perioada 2000-2003 am activat ca ofiţer specialist în cadrul Centrului Zonal de Combatere a Criminalităţii Organizate şi Antidrog Alba-Iulia.

La data de 15.09.2003 am ocupat prin concurs funcţia de şef al Serviciului de Combatere a Crimei Organizate şi Antidrog Hunedoara iar în luna octombrie 2005 am ocupat prin concurs funcţia de şef al Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Alba Iulia.

În întreaga mea carieră de 20 ani am fost apreciat doar cu calificativul “foarte bun”, în două rânduri am fost înaintat în gradul profesional înainte de termen, am fost promovat în funcţie în repetate rânduri şi am primit de multe ori “mulţumiri scrise” din partea Ministerului Administraţiei şi Internelor şi a Inspectoratului General de Poliţie, pentru activităţile depuse şi performanţele obţinute.

Încă de la înfiinţare, lucrătorii Brigăzii au obţinut rezultate deosebite, au soluţionat cauze complexe, privitoare la destructurarea unor grupări infracţionale deosebite, cu impact social şi mediatic deosebit, beneficiind de susţinerea şi aprecierea totală a instituţiilor mass-media locale şi centrale şi a populaţiei din teritoriul în care ne desfăşuram activitatea.

Relaţiile cu procurorii DIICOT erau deosebite, adesea fiind daţi ca exemplu de colaborare la şedinţele comune organizate la nivel naţional.

De circa un an de zile, relaţiile cu unii procurori DIICOT din cadrul Serviciului Teritorial Alba Iulia s-au deteriorate în mod grav, activităţile desfăşurate fiind puternic perturbate şi performanţele afectate negativ.

La începutul anului 2008 am adus în structura BCCO Alba Iulia pe comisarul şef Man Victor care ulterior a devenit şef al Serviciului de Combatere a Criminalităţii Economico Financiare. Între mine şi acesta a existat o relaţie de prietenie strânsă, având încredere deosebită în capacităţile sale profesionale şi în corectitudinea sa. Astfel, de fiecare dată când mă aflam în concediu , misiune ori când mă deplasăm în interes de serviciu în judeţele Hunedoara sau Sibiu, la comanda Brigăzii îl împuterniceam pe acesta. Nu a existat niciodată vreo problemă de comunicare între mine şi acesta iar pe la începutul anului 2010 mi-a solicitat să-i permit să lucreze în cauzele economice cu subcomisarul Muntean Alin. Acesta din urmă îşi desfăşură activitatea ca ofiţer specialist în cadrul Serviciului de Combaterea Traficului de Persoane însă am fost de acord cu acest lucru, observând că între cei doi există afinităţi deosebite, acesta fiind şi o soluţie agreată şi chiar impusă de procurorii DIICOT – ST Alba Iulia. Am afirmat că a fost o situaţie oarecum impusă, deoarece în mod constant cei doi ofiţeri erau delegaţi împreună în cauzele economice.

Spre sfârşitul anului 2011, comisarul şef Man Victor şi-a schimbat atitudinea şi comportamentul devenind trist şi retras faţă de mine şi de colegii din Brigadă. Se afla mereu în compania subcomisarului Muntean Alin şi a procurorilor Mureşan Ioan şi Cean Sergiu. Cei doi ofiţeri au cooptat în echipa lor şi pe agentul principal Selaru Florina care se mutase recent, la cerere în structura Brigăzii, din cadrul DOS Alba Iulia. Am fost de acord cu aceasta, pe considerentul că agentul nu avea cunoştinţele necesare şi experienţa cerută postului şi ar fi putut să fie ajutată în acest sens, de muncă în echipă cu şeful serviciului. Man Victor se afla, de asemenea, în legături strânse cu directorul DGFP Hunedoara, Şerban Florin. Tot mai mult, cei doi ofiţeri desfăşurau activităţi „în secret”, ferindu-se de colegii din Brigadă şi de mine, motivând că aşa li se impune de către procurorii DIICOT ST Alba Iulia. Adesea am discutat cu comisarul şef Man Victor şi l-am întrebat ce se întâmplă pentru că era tot mai agitat, trist şi începuse să consume adesea alcool în cantităţi mari.

Mereu îmi spunea că nu este nimic deosebit dar îl simţeam foarte preocupat şi îngrijorat.

În luna august 2012, comisarul şef Man Victor a decedat în urma unui infarct, deşi avea vârsta de doar 47 ani şi nu era cunoscut cu probleme cardiace.

Din acest moment au început problemele cu DIICOT-ul ST Alba Iulia.

Încă din ziua înmormântării colegului nostru, procurorul şef Mureşan Ioan m-a abordat spunându-mi că se află în impas, că a rămas cu multe dosare economice în lucru, că dispariţia prematură a lui Man Victor îi încurcă activitatea şi că trebuie „să luăm măsuri de urgenţă”, cu atât mai mult cu cât în unele cauze sunt persoane arestate. I-am replicat că este un

moment nepotrivit pentru o astfel de discuţie, că ne aflăm la pomana colegului nostru şi l-am asigurat că voi găsi soluţii în zilele imediat următoare. Procurorul şef a insistat în discuţie şi mi-a cerut ca viitorul şef de serviciu să fie subcomisarul Muntean Alin.

Toate acestea, deşi m-au dezgustat pe moment datorită împrejurărilor în care s-a purtat discuţia, mi-au atras atenţia şi m-au făcut să mă întreb care este motivul pentru care procurorul şef Mureşan Ioan insistă cu această soluţie.

Aşa cum era firesc, în zilele următoare am constituit o comisie pentru inventarierea şi preluarea documentelor, lucrărilor şi dosarelor colegului decedat. Am constatat că foarte multe dintre acestea, inclusiv documente clasificate, nu erau înregistrate în registrele Brigăzii şi priveau dosare sau informaţii aflate în lucru direct cu DIICOT ST Alba Iulia. Tot cu această ocazie am constatat că în registrul de evidenţă a lucrărilor penale în lunile noiembrie şi decembrie a anului 2010 au fost înregistrate trei lucrări penale, având numere consecutive, pe numele

ofiţerilor Man Victor şi Muntean Alin. În toate trei, faptele sesizate erau de „evaziune fiscală” iar în rubrica „făptuitor” erau înscrise nişte litere majuscule fără nicio însemnătate. Am cerut explicaţii compartimentului secretariat care m-a informat că în acea perioadă Man Victor, aflându-se la comanda Brigăzii, a înregistrat cele trei lucrări împreună cu Muntean Alin, şi le-au declinat în aceeaşi zi către DIICOT ST Alba Iulia.

Faţă de toate aceste situaţii, coroborate cu suspiciunile pe care începusem să le am, i-am propus comisarului şef Costachi Mugurel (şef al Serviciului Antidrog) să preia Serviciul de Combatere a Criminalităţii Economico Financiare şi să mă ajute să reorganizam activităţile, ofiţerul fiind de acord. Propunerea mea a fost argumentată şi de aceea că acesta este un ofiţer cu experienţă, foarte bine pregătit profesional, de profil economic, bine organizat şi ordonat. Comisarul şef Costachi Mugurel a fost adjunctul meu înainte de reorganizarea Brigăzii, aveam încredere în capacitatea şi corectitudinea sa.

De asemenea, am hotărât că la comanda Serviciului Antidrog să  împuternicesc pe subcomisarul Link Cristian din cadrul SCCO Hunedoara, un ofiţer care s-a afirmat obţinând rezultate deosebite pe această linie.

Când a aflat care sunt deciziile mele, procurorul şef Mureşan Ioan “a explodat”, a început să strige că nu este de acord, că v-a face totul ca aceste schimbări să nu se producă, că singura soluţie acceptată de el este aceea cu Muntean Alin la comanda serviciului CCEF, spunând că

altfel nu putem să colaborăm. I-am atras atenţia d-lui procuror şef cu privire la faptul că nu are atribuţiuni în organizarea Brigăzii, că sunt schimbări hotărâte de mine, argumentate temeinic şi asumate. Am acceptat ca Muntean Alin să fie mutat cu tot cu funcţia ocupată, la serviciul CCEF.

De la acea dată, procurorul şef Mureşan Ioan a început o campanie puternică de denigrare a mea şi a colegilor care-i considera apropiaţi mie.

În toate aceste acţiuni a fost mereu sprijinit şi consiliat de colegul său de birou, procurorul Cean Sergiu şi de subcomisarul Muntean Alin.

Referitor la dosarele înregistrate de Man Victor şi Muntean Alin cu iniţiale şi declinate imediat către DIICOT ST Alba Iulia, am stabilit că unul dintre acestea îl priveşte pe Luca Anversa, cetăţean italian, cunoscut pentru infracţiuni economice în Italia, administrator la SC POMPONIO SA Alba Iulia. Acesta era considerat liderul unei grupări infracţionale organizate care avea ca şi preocupări infracţionale evaziunea fiscală şi delapidarea, respectiv sustragerea de la plata impozitelor şi taxelor datorate statului, prin efectuarea mai multor activităţi comerciale neînregistrate în evidenţele contabile ale societăţii sau efectuarea unor înregistrări nelegale, ambele cu consecinţe fiscale. În cauză, pe lângă membrii grupării au fost cercetaţi mai mulţi funcţionari ai DGFP Alba, pentru sprijinirea unui grup infracţional organizat, complicitate la evaziune fiscal şi favorizarea infractorului. Ciudat a fost faptul că, deşi era considerat lider al grupării infracţionale, Luca Anversa nu a fost reţinut şi propus pentru arestare, împreună cu ceilalţi inculpaţi. Încă de atunci am discutat cu Man Victor care se arătă surprins şi mi-a spus că aşa a decis procurorul şef Mureşan Ioan. Acelaşi ofiţer mi-a spus că procurorul Chirilă Costel a redactat chiar ordonanţă de reţinere însă aceasta nu a mai fost pusă în executare pe motiv ca italianul şi-a recunoscut faptele şi a ajutat la aflarea adevărului cu privire la alte persoane. Chiar şi colegii care au participat la escortă mi-au comunicat că judecătorul care a judecat propunerea de arestare a întrebat în sala de judecată cum de liderul grupării nu a fost reţinut şi propus pentru arestare.

Ulterior am stabilit că Luca Anversa a mutat Pomponio Construct în judeţul Hunedoara, sediul social este într-un apartament din Deva, iar numitul Ciornei Radu a fost numit director. Coincidenţa face ca Ciornei Radu să fie cumnatul procurorului Cean Sergiu. De asemenea a fost reangajat numitul Procopie Ioan care fusese concediat înaintea declanşării dosarului, pentru suspiciuni de furturi din societate. O altă coincidenţă face ca Procopie să fie concubinul grefierei şefe de la DIICOT ST Alba Iulia.

Mai mult, în repetate rânduri subcomisarul Muntean Alin a fost văzut la întâlniri suspecte cu Luca Anversa, inclusiv seara târziu în afara orelor de program, la sediul unităţii, fără ca acesta să fi fost înregistrat în registrul de la poarta de acces. Adesea, procurorul Cean Sergiu a fost văzut de către colegi la sediul societăţii Pomponio, cu maşina personală.

Precizez că toate aceste aspecte le-am adus la cunoştinţa procurorilor DIICOT ST Alba Iulia.

De menţionat este faptul că Luca Anversa era cunoscut dinainte procurorilor DIICOT şi subcomisarului Muntean Alin. Acesta fusese cercetat anterior în dosarul 6D/P/2010 (cunoscut în mass-media ca dosarul “Prostituate pentru VIP-uri”) pentru proxenetism şi şantaj, fiind trimis în judecată în stare de libertate. A fost condamnat la 1 an de închisoare cu suspendarea executării pedepsei. Hotărârea instanţei nu a fost atacată cu recurs de DIICOT ST Alba Iulia, fiind considerată ca îndestulătoare. Aşa a apreciat procurorul şef Mureşan pericolul social pentru faptele cetăţeanului italian deşi din ordinele acestuia din urmă membrii grupării infracţionale au atacat în trei rânduri cu cocteiluri Molotov incendiind locuinţele unor părţi vătămate!

De altfel, Luca Anversa a fost condamnat şi în dosarul Pomponio în care fusese cercetat în stare de libertate, şi în acest caz procurorul şef Mureşan Ioan considerând pedeapsa îndestulătoare şi dispunând ca ST Alba Iulia să nu atace soluţia cu apel.

În acelaşi dosar 6D/P/2010, în cadrul interceptărilor convorbirilor telefonice ale membrilor grupării infracţionale, au fost interceptate şi discuţiile purtate de Lazăr Ion din Alba Iulia, proprietar al Vilei Elisabeta. Acesta a sprijinit gruparea infracţională fiind implicat direct în

activităţi de proxenetism. Pe perioada în care au fost interceptate convorbirile acestuia au rezultat discuţii de interes operativ. La un moment dat am fost anunţat de compartimentul tehnic de interceptări din cadrul SOS Alba Iulia că au fost interceptate discuţii purtate de suspect cu procurorul şef Mureşan Ioan, însă discuţii fără valoare operativă, referitoare la o partidă de vânătoare. Ofiţer de caz era subcomisarul Muntean Alin care evident a luat cunoştinţă despre aceste discuţii. Coincidenţa a făcut ca imediat după aceea postul telefonic să nu mai aibă niciun fel de trafic. Nu a fost prelungită autorizaţia de interceptare, nu s-a solicitat interceptare pe IMEI-ul aparatului telefonic. Faţă de Lazăr Ion s-a dispus disjungerea şi trimiterea pentru continuarea cercetărilor la Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba Iulia, odată cu emiterea rechizitoriului. Lazăr Ion nu a mai fost trimis în judecată vreodată şi bravează cu acesta, spunând că “a rezolvat-o” .

De altfel, Lazăr Ion este un vechi prieten al DIICOT ST Alba Iulia şi totodată un vechi „suspect” de proxenetism. Astfel, în cursul anului 2008 în timp ce era patronul complexului hotelier TARA din Alba Iulia a închiriat soţilor Strugari George şi Georgeta clubul de noapte din incinta complexului (dosar 6D/P/2008). Cei doi soţi împreună cu un angajat au pus bazele unor activităţi laborioase de proxenetism, prostituţie şi trafic cu minori, sub acoperirea unui club de streaptease. Activităţile acestora au fost probate de ofiţerii BCCO Alba Iulia însă la acea vreme a rezultat încă o dată implicarea lui Lazăr Ion în activităţile infracţionale prin sprijinirea membrilor grupării infracţionale (acesta a pus la dispoziţie hotelul în sensul că fetele erau obligate ca pentru activităţile de prostituţie să folosească doar acea locaţie. Clienţii trebuiau să plătească preţul integral al unei camere chiar dacă o foloseau doar 1-2 ore. Veniturile astfel obţinute nu erau înregistrate în evidenţele contabile ale hotelului. Mai mult, a rezultat că Lazăr Ion a beneficiat la rândul său de serviciile prostituatelor). Cu toate acestea, ofiţerul de caz Muntean Alin împreună cu procurorul şef Boicean Danusia nu au reţinut aceste aspecte iar Lazăr Ioan nu a fost învinuit nici în această cauză. De menţionat că recent Curtea de Apel a casat sentinţa dată de Tribunalul Alba şi a trimis dosarul instanţei de fond pentru rejudecare.

O altă coincidenţă face ca numitul Opruţa Cristian cunoscut în zona Meteş - Zlatna cu porecla Procurorul să fie rudă cu procurorul şef Mureşan Ioan. Opruţa este proprietarul mai multor fonduri de vânătoare unde Mureşan Ioan, Cean Sergiu şi Muntean Alin obişnuiesc să vâneze adesea (împreună cu alte persoane printre care şi fostul învinuit de proxenetism, Lazăr Ion). Este de maximă notorietate relaţia lui Opruţa Cristian cu procurorul şef Mureşan Ioan şi mai mult, în marea majoritate populaţia din acea zonă crede că Opruţa este procuror la DIICOT – ST Alba Iulia. Este de maximă notorietate însă şi relaţia lui Opruţa cu Luca Anversa. Ar putea să fie suspect faptul că, exact în perioada în care Luca Anversa era cercetat în calitate de învinuit în dosarul „Prostituate pentru VIP-uri” şi cu câteva zile înainte de înregistrarea dosarului „Pomponio”, Opruţa Cristian a înfiinţat Asociaţia AVPS BENDIS cu sediul în Zlatna, înregistrată la data de 02.11.2010. La data de 01.11.2010 Luca Anversa face o „sponsorizare” de 100.000 lei către AVPS BENDIS, banii fiind viraţi din Banca ITALO-ROMENA Alba Iulia în Banca RAIFFEISEN Alba Iulia. Este interesant faptul că niciodată sponsorizarea nu a fost înregistrată în evidenţele contabile ale asociaţiei sponsorizate dar şi faptul că această societate a fost sponsorizată cu o zi înainte de a fi înmatriculată.

În toată această perioadă şi chiar în prezent Opruţa Cristian a fost văzut în repetate rânduri de ofiţerii BCCO Alba Iulia în compania procurorului şef Mureşan Ioan şi a procurorului Cean Sergiu, adesea venind chiar la sediul DIICOT. Întâmplător, Opruţa venea cu un auto de teren marca Land Rover înmatriculat pe „Pomponio”, procurorul şef Mureşan ieşind din clădirea DIICOT şi discutând cu acesta pe trotuar, în şoaptă.

Un alt dosar înregistrat de comisarul şef Man Victor şi subcomisarul Muntean Alin în anul 2011, la DIICOT ST Alba Iulia, a fost 71 D/P/2011, privitor la o grupare infracţională care acţiona pe raza judeţului Hunedoara, ce avea ca şi preocupări săvârşirea unor infracţiunii de evaziune fiscală, spălare de bani şi delapidare. Anterior înregistrării, şi comisarul şef Man Victor a venit la procurorul şef Mircea Adrian din cadrul DIICOT ST Hunedoara şi i-a propus să înregistreze dosarul la această unitate de Parchet. Procurorul şef Mircea i-a spus ofiţerului că este foarte aglomerat, că are dosare foarte mari, cu mulţi arestaţi şi că trebuie să mai aştepte sau să înregistreze dosarul la Alba Iulia.

În perioada imediat următoare Man Victor împreună cu directorul DGFP Hunedoara - Şerban Florin i-au spus procurorului şef Mircea Adrian că au probleme, date de faptul că procurorul Cean Sergiu face presiuni mari în acest dosar, pentru a fi favorizat un anume BALINT. Şi acest dosar a fost lucrat în secret iar la data de 11.05.2012 a fost organizată o acţiune şi reţinute mai multe persoane, printre care şi Balint Dan. Ulterior acesta a fost pus în libertate colaborând cu organele de anchetă. În perioada următoare, în repetate rânduri au existat întâlniri pe raza judeţului Hunedoara, între Man Victor, Muntean Alin, Cean Sergiu, Şerban Florin şi Balint Dan. Lider al grupării infracţionale era considerat Cupeţiu Dorin din Hunedoara. La data de 08.10.2012 (după decesul lui Man Victor) s-a organizat o nouă acţiune ocazie cu care s-au efectuat mai multe percheziţii şi au fost reţinute mai multe persoane printre care şi Cupeţiu Dorin. La percheziţii am participat şi eu, atunci fiind prima dată când l-am cunoscut pe Cupeţiu Dorin. Îmi amintesc că trebuia dus la sediul DIICOT Alba Iulia şi inculpatul Balint Dan şi că înainte de percheziţii Muntean Alin mi-a spus că Balint este pregătit şi aşteaptă să fie luat. În cadrul discuţiilor i-am spus lui Muntean Alin că nu este bine ca ceilalţi membri ai grupării să vadă că Balint colaborează cu organele de anchetă, şi că ar trebui să-l ia personal de la domiciliu, abia după terminarea percheziţiilor. Cert este faptul că din toate acestea a rezultat ca Balint Dan ştia de acţiune şi de efectuarea percheziţiilor şi aştepta să fie luat de la domiciliu. De altfel, am realizat faptul că în timpul activităţilor Muntean Alin a şi vorbit la telefon cu Balint Dan. Ulterior Cupeţiu Dorin a fost arestat preventiv. În perioada imediat următoare, procurorul şef Mureşan Ioan a început să afirme că cineva din structura Brigăzii a anunţat pe Cupeţiu Dorin de faptul că urmează să i se facă percheziţii şi, susţinut de subcomisarul Muntean Alin au început să arunce aceste acuzaţii asupra mea.

De menţionat faptul că în acea perioadă am cunoscut pe un anume Rusu Gheorghe zis Romică. Pe acesta l-am cunoscut prin prisma faptului că am cumpărat un autoturism pe care îl avea spre vânzare. Maşina am văzut-o la un atelier service particular din Deva şi am aflat că este de vânzare. De vânzarea maşinii se ocupă un mecanic auto pe nume Urs Ioan care este şi finul meu. Abia ulterior am aflat cine este proprietarul şi l-am cunoscut pe acesta. De la perfectarea vânzării-cumpărării, am rămas în relaţii de amiciţie cu Rusu Gheorghe. Niciodată însă nu am ştiut ce fel de afaceri desfăşoară, nu am ştiut unde are firma sau unde locuieşte. În nicio împrejurare nu am fost acasă la acesta sau la sediul firmei sale. Ne-am întâlnit de mai multe ori, ocazional la diferite cafenele din Deva, unde mergeam cu colegii şi adesea cu procurorul şef Mircea Adrian şi vizionam meciurile de fotbal. De câteva ori ne-am întâlnit în aceeaşi formaţie, la un local unde se serveşte “meniul zilei”, iar uneori la atelierul auto al lui Urs Ioan. Nu m-am întâlnit niciodată singur cu acesta şi nu am discutat vreodată probleme de serviciu. Niciodată nu am ştiut că Rusu Gheorghe se cunoştea cu Cupeţiu Dorin însă îmi amintesc că după acţiune şi mediatizare mi-a transmis felicitări.

Procurorul şef Mureşan Ioan şi subcomisarul Muntean Alin au profitat de aceste împrejurări pentru a încerca să fabrice probe mincinoase din care să rezulte că eu, prin intermediul lui Rusu Gheorghe, am furnizat informaţii lui Cupeţiu Dorin.

În repetate rânduri i-am explicat lui Mureşan că este pe o pistă greşită, i-am reamintit faptul că Balint cunoştea chiar de la ei despre efectuarea acţiunii, despre faptul că Man Victor se plânsese procurorului şef Mircea Adrian de presiunile făcute în cauză de procurorul Cean Sergiu, şi i-am sugerat să verifice şi aceste piste. L-am rugat să înceteze cu acţiunile denigratoare întrucât a creat o atmosferă grea în rândul Brigăzii şi a afectat grav colaborarea noastră. Permanent procurorul şef Mureşan Ioan dădea vina pe “structurile de informaţii”, spunând că aceştia îi reproşează că este prieten cu mine şi că mă protejează.

Mureşan şi Muntean au continuat acţiunile denigratoare şi am aflat de la avocaţii din Deva că de foarte multe ori îl scoteau pe Cupeţiu din arest şi încercau să-l determine să declare mincinos că se afla în legătură cu mine şi că i-am furnizat informaţii. În acelaşi fel procedau cu soţia lui Cupeţiu. În cadrul discuţiilor cu aceştia, condiţionau lăsarea în libertate a acestuia de depunerea unei “mărturii” împotriva mea. Au încercat să-i determine pe soţii Cupetiu, să declare mincinos că anterior percheziţiilor trebuiau să se întâlnească cu mine în parcarea complexului Real din Deva şi că “eu aş fi văzut maşinile de filaj”şi am renunţat să mă întâlnesc cu ei. De asemenea, să declare că m-am întâlnit cu Cupeţiu Dorin la sediul firmei sale şi în grădina din spatele casei sale, spunând că au probe în acest sens. Permanent spuneau acestora ca să nu-şi facă probleme, că “zilele mele sunt numărate” şi că Munteanu o să preia comanda Brigăzii. De altfel, am înţeles că soţia lui Cupeţiu a şi înregistrat cu telefonul mobil o astfel de discuţie în biroul procurorul şef Mureşan. Deci, procurorul şef Mureşan şi subcomisarul Muntean au încercat să fabrice probe false împotriva mea, pentru a mă îndepărta de la comanda Brigăzii şi pentru a putea să-şi vadă nestingheriţi de activităţile duse adesea dincolo de limita legalităţii.

După lăsarea în libertate, Cupeţiu Dorin a încercat în mai multe rânduri să îmi transmită prin cunoştinţe comune cele întâmplate în perioada detenţiei, spunând că îmi pune la dispoziţie multe probe în acest sens. Am refuzat acest lucru motivând că nu am nicio legătură cu el şi faptele pentru care este cercetat sau pe care ar vrea să le sesizeze.

Un alt dosar înregistrat şi instrumentat de comisar şef Man Victor, subcomisar Muntean Alin, procuror şef Mureşan Ioan şi procuror Cean Sergiu a fost cel privitor la gruparea coordonată de Ciociu Ioan din Sibiu, care avea ca şi preocupări infracţionale contrabanda cu aur provenit din Turcia. În cadrul acestui dosar, Man Victor, Muntean Alin şi Selaru Florina s-au deplasat în mai multe rânduri la frontiera cu Bulgaria, la punctul de trecere Giurgiu pentru a intercepta transporturi ilicite de aur făcute de membrii grupării. Cei trei figurau că se deplasează cu auto de serviciu sens în care erau întocmite şi ordinele de serviciu. În realitate însă, Muntean Alin lua cu el pe avocat Crişan Raluca din cadrul Baroului Alba, amanta sa de mai mulţi ani. Muntean Alin se deplasa cu maşina acesteia iar Man cu Selaru cu maşina de serviciu. La o astfel de deplasare Muntean Alin a fost surprins de aparatul radar şi a falsificat ordinul de serviciu, scriind numărul de înmatriculare al maşinii amantei. Deşi acţiunea era conspirată, cei trei poliţişti nu au ţinut cont de aceasta şi au implicat şi o persoană civilă în aceste activităţi, Muntean Alin păstrând permanent legătura cu SOS Alba Iulia, care realiza interceptările convorbirilor telefonice purtate de suspecţi, după care se consulta cu amanta deconspirând în acest fel şi acest mijloc 

investigativ. Mai mult, poliţiştii s-au deplasat având asupra lor armamentul din dotare, fiind vorba de acţiuni de prindere în flagrant. Au fost încălcate toate procedurile existente, putând fi puse în pericol integritatea corporală şi chiar viaţa avocatului Crişan Raluca, cu atât mai mult ca cât un transport a fost ratat şi s-a pornit în urmărirea maşinii în care se presupunea că se află aurul de contrabandă. 

Activităţile ilegale în acest dosar au continuat însă. Membrii grupării infracţionale au fost reţinuţi şi prezentaţi Tribunalului Alba care a hotărât cercetarea în stare de libertate, aplicând acestora interdicţia de a părăsi ţara. Deşi activităţile infracţionale erau desfăşurate la Sibiu, domiciliile inculpaţilor erau la Sibiu, iar Tribunalul Alba a fost sesizat cu propunerea de arestare preventivă şi a dispus măsura interdicţiei de a părăsi ţara, prin rechizitoriu a fost sesizat nejustificat Tribunalul Hunedoara. Îmi amintesc că procurorii BT Hunedoara au fost revoltaţi, întrucât la această structură lucrează doar un procuror pe judiciar, însă în discuţiile cu procurorul şef Mureşan Ioan acesta a motivat că această măsură a fost dispusă de Curtea de Apel. Abia după primirea dosarului au observat că acest fapt era neadevărat şi că ST Alba Iulia a sesizat direct Tribunalul Hunedoara. 

Acest fapt mi-a trezit suspiciuni care ulterior au fost confirmate. În cursul lunii ianuarie a acestui an, procurorul Cean Sergiu se arăta foarte interesat de acest dosar şi a contactat telefonic pe procurorul Pintea Angela (procuror de judiciar) din cadrul BT Hunedoara. Suspect era faptul că Cean Sergiu sună de pe telefonul soţiei. La data de 20.01, în acelaşi mod procurorul Cean Sergiu a contactat pe procurorul Pintea Angela cerându-i să se întâlnească în parcarea hotelului Deva, a doua zi dimineaţă, la orele 7:00. Întâlnirea s-a realizat, procurorul Pintea Angela deplasându-se cu maşina de serviciu şi şofer. Procurorul Cean Sergiu a venit la întâlnire cu maşina personală şi i-a cerut procurorului Pintea Angela să vină la el în maşină pentru a nu auzi şoferul cele discutate. Cu această ocazie, procurorul Cean i-a cerut colegei ca în cauza Ciociu să nu mai ceară prelungirea măsurii dispusă de Tribunalul Alba, pentru ca „oamenii să poată părăsi ţara să-şi facă treaba”. Procurorul Pintea a informat de îndată pe şeful său, procurorul Mircea Adrian, de faţă fiind şi eu. Îmi amintesc că procurorii din cadrul DIICOT BT Hunedoara au fost foarte indignaţi, fără excepţie, de aceste împrejurări.

Ulterior i-am atras atenţia personal lui Mureşan, spunându-i cele întâmplate şi reproşându-i că nu-i firesc ca procurorii din ST Alba Iulia să-şi „trântească şi propriile dosare”. Mi-am dat seama că acesta este la curent cu cele întâmplate şi că în loc să ia măsurile care se impuneau s-a consultat pe această temă cu Cean Sergiu. Mai mult, Cean Sergiu a venit la BT Hunedoara şi i-a atras atenţia d-nei procuror Pintea Angela cu privire la faptul că Berbeceanu îi vânează pe procurori, că le ascultă telefoanele, că lucrează cu structurile centrale de informaţii şi că din acest motiv a fost cercetat şi suspectat dl. procuror în dosarul „Ketamina” şi în dosarul „Pomponio”. Mai mult a încercat să o atragă de partea lui, invitând-o să meargă împreună cu el şi procurorul şef Mureşan la Braşov, la petrecerea de rămas bun a d-lui procuror şef Codruţ Olaru. Aceste acţiuni au scandalizat şi mai mult pe procurorii DIICOT BT Hunedoara care au înţeles că procurorul şef Mureşan are cunoştinţă despre tot ceea ce se întâmplă vis-a-vis de colegul său de birou şi subordonatul său, procurorul Cean Sergiu.

Ulterior, într-o discuţie cu procurorul Chirilă Costel, acesta mi-a spus că procurorul Cean era foarte afectat, că ar fi primit comunicare din care reieşea că i-au fost interceptate telefoanele şi ar fi fost supravegheat ambiental de către structura centrală a DNA. Mai mult, s-a stabilit informativ că dosarul DNA-ului priveau pe procurorul şef Mureşan, procurorul Cean şi subcomisarul Muntean.

De menţionat faptul că, recent, instanţa de judecată a restituit pentru refacerea urmăririi penale dosarul privind pe Limbean Cosmin (disjuns din dosarul Pomponio). De altfel, tot recent Curtea de Apel Mureş a casat soluţia de condamnare a Tribunalului Alba şi a dispus restituirea dosarului pentru refacerea urmăririi penale în cauză privind pe Bologa George şi alţii, instrumentat de asemenea de subcomisar Muntean Alin sub coordonarea ST Alba Iulia. (Interceptări ilegale a unor posturi telefonice cu peste 2 săptămâni peste limita legală de 4 luni).

În perioada următoare, procurorul şef Mureşan Ioan a continuat cu şi mai mare intensitate acţiunile de denigrare a mea şi a colegilor mei, fiind în permanenţă consiliat şi sprijinit de procurorul Cean Sergiu şi subcomisarul Muntean Alin. Au început să lanseze acuzaţii cum că de la venirea la comanda Serviciului Antidrog a subcomisarului Link Cristian au fost deconspirate mai multe acţiuni aflate în derulare, spunându-le în permanent poliţiştilor antidrog că sunt trădători mulţi printre ei, fiind creată şi menţinută o atmosferă foarte proastă.

În cursul anului 2012 am instrumentat un dosar în care am fost ofiţer de caz, pe linia combaterii traficului de droguri de mare risc, droguri de risc şi produse cu efect psihoactiv. Dosarul a fost supravegheat de procurorii DIICOT BT Hunedoara fiind arestaţi zeci de traficanţi de droguri, desfiinţate 3 magazine “de vise” (2 din Bucureşti şi unul din Cluj Napoca) şi capturate foarte mari cantităţi de droguri de risc, droguri de mare risc şi substanţe cu efect psihoactiv. În cauză au apărut informaţii referitoare la un important furnizor de droguri de risc. În cauză s-a lucrat cu structura centrală a DIPI care deţineau aceeaşi informativi însă datorită termenelor procedurale cei arestaţi au fost trimişi în judecată iar faţă de alţi suspecţi s-a disjuns cauza urmând a se continua activităţile informativ-operative. Ulterior dosarul disjuns a fost cerut imperativ de procurorul şef Mureşan Ioan motivând că există un dosar important la ST Alba Iulia şi că sunt foarte avansaţi cu activităţile.

Abia de curând, am aflat de la ofiţerul delegat în dosar, inspector Cioară Dorin, că procurorii ST Alba Iulia lucrau în cauză cu SIPI Hunedoara şi că i s-a atras atenţia să nu ne raporteze mie şi şefului de serviciu despre activităţile desfăşurate.

Cert este faptul că SIPI Hunedoara au adus o persoană care a fost autorizată să cumpere droguri, au realizat o cumpărare din banii personali ai ofiţerului nostru, substanţa vegetală cumpărată fiind iarbă comună, fără proprietăţi psihoactive sau psihotrope. Din câte cunosc, DIICOT şi DIPI au fonduri special pentru astfel de activităţi iar cumpărarea din fonduri personale este absolut interzisă. Ofiţerul a rămas fără banii personali şi nimeni nu poate să invoce faptul că nu a ştiut că acei bani nu provin din fonduri speciale, întrucât chiar ei i-au cerut ofiţerului să nu raporteze conducerii brigăzii despre activităţile desfăşurate. (De un an de zile nu au făcut nimic). Ilegalităţile au continuat, astfel că: în cursul acestui an SCCO Hunedoara sub coordonarea procurorilor DIICOT BT Hunedoara au instrumentat un alt dosar pe linia traficului de droguri de risc. A fost organizată o acţiune cu efective mari în Valea Jiului, fiind vizate cu percheziţii mai multe domicilii şi urmând a fi puse în executare mai multe mandate de aducere a unor consumatori de droguri. Procurorul şef Mureşan Ioan a aflat despre acţiune şi a dispus inspectorului Cioară Dorin să pregătească adresele la mai mulţi consumatori care apăreau în dosarul ST-ului, spunând că va face „o combinaţie operativă” şi că odată cu consumatorii din dosarul de la Hunedoara să fie aduşi 6-8 consumatori din dosarul său, pentru că „poate se vor sparge în ancheta”. Insp. Cioară Dorin a raportat de îndată cu privire la ilegalităţile dispuse de procurorul şef Mureşan Ioan. Personal l-am informat pe procurorul şef Mircea Adrian şi pe procurorul de caz Povarnă Voichiţa, spunându-le că nu sunt de acord cu astfel de practici, că nu-mi expun colegii la astfel de ilegalităţi, că acei consumatori vor avea apărători care vor sesiza imediat că nu au nicio legătură cu cauza.

Procurorul Povarnă Voichiţa a confirmat că procurorul şef Mureşan i-a propus acelaşi lucru, spunând că o să trimită el şi mandatele de aducere respective. Atât procurorul şef Mircea Adrian cât şi procurorul Povarnă Voichiţa au fost revoltaţi de astfel de dispoziţii şi au hotărât să nu le pună în aplicare.

După aceste întâmplări, procurorul şef Mureşan a fost tot mai vehement în a afirma că poliţiştii antidrog trădează în cauzele lor. Pentru a media această situaţie, m-am deplasat la sediul ST Alba Iulia şi am discutat cu procurorul şef Mureşan, reproşându-i că nu-i corect să acuze poliţiştii antidrog de scurgeri de informaţii, că în continuare se creează şi se menţine o atmosferă de lucru proastă şi tensionată, că în acelaşi fel m-a acuzat şi pe mine. Acesta a afirmat că sunt doi poliţişti la Antidrog care trădează, că nu ştie cine sunt aceia dar că „serviciile” l-au informat, exact ca şi în cazul meu.