19.01.2017,  16:28:01 | 0 comentarii | 587 vizualizari
Din volumul „Scrimă în rime și catrene în zigzag” de Nicolae Dragoș
de Petronela VALI SLAVU
Logica vieții
Să dezlegi, la timp, dileme,
Stai mereu cu ochii-n patru,
Fiindcă viața-i ca un teatru
Iar actorii au probleme.
 
Despre Pegas
Oricât de mare-ar fi ispita,
Nu are cum la fel să fie,
Când unul cu aripa scrie
Iar altul scrie cu copita.
 
Reclamă optimistă
La noi, găsiți orice doriți,
Toți banii să vi-i cheltuiți
Și-ntorși acasă ușurați
N-aveți ce să mai numărați.
 
Diplomație
Unui prost ce prost îți zice
Faci un lucru înțelept
Dacă-i spui: „Așa-i, amice, 
Nu-s cât tine de deștept”.
 
Divorțul, ieri și azi
Era divorțul altădată
Căsătoriei... „o erată”.
Azi, vor sărmanii muritori
Erata de mai multe ori.
 
Vânzare de Țară
A fost vânzarea chilipir,
Să-și bage banii în chimir.
Azi, vând ce-a mai rămas în Țară,
Ca locul crimei să dispară.
 
Panta
După ultimul lui viciu,
E pe-o lunecoasă pantă:
C-un picior e la serviciu
Iar cu altul la amantă.
 
Deosebiri
Se deosebesc puțin,
Dacă nu știai, să știi:
El e mort doar după vin,
Ea e moartă după vii.
 
Salvarea nurorilor
Capricii soacrele au multe,
Cotidian și-arată spinii,
Dar cine stă să le asculte
Că doar nu-s ele Paganini?
 
Fotbalul, sport intelectual
Se joacă-n fotbal multe roluri
Și-i depășit, cred, handicapul
Când cele mai frumoase goluri
Cum s-a văzut, se dau cu capul.
 
Imprudență
Femeia, fără de temei,
Își critică prin sat bărbatul,
Convinsă că bărbatul ei
Nu a aflat ce știe satul.
 
Femeia
E-o carte ce se vrea citită
Și-adesea-i numai răsfoită.
Ea își dorește-n mod firesc
Să fie mulți care-o citesc.
 
Constatare
Insul ăsta s-a umflat
Ca balonul, poți să spui,
Și-i ușor de observat
Că nu-ncape-n pielea lui.
 
Dilemă
Cum te știam om cumpătat,
Mă-ntreb: „Cum nu te-ai întrebat
De ce dai bani să-ți pui dantură,
Când tot nu ai ce pune-n gură?”.
 
Printre aleși
De alții să nu-i doară-n cot
Ei se comportă ca la carte.
Sunt mulți și să nu-i doară pot,
Că sunt imuni și-n altă parte.
 
Motiv de mândrie
Poate fi mândru Caragiale
Că mulți „eroi” ai dumisale
S-au înmulțit și sunt votați
De cetățenii turmentați.
 
Fiecare cu-ale lui...
A văzut că-n jur averi
Mulți au strâns furând arginți...
El, muncind din răsputeri,
A tot strâns mereu. Din dinți.
 
Un om de onoare
Să-și dea cuvântul de onoare
Oricui, pentru orice, nu-i pare
A-i cere un efort prea mare,
Că e ușor să dea ce n-are.
 
Coloana vertebrală
După legea naturală,
Toți o au, o ai și tu,
Dar după legea morală,
Unii au, iar alții – nu.
 
Fără explicații
Când era viu, l-au ocolit,
Dar pentru ce, lui nu i-au spus.
Acum, că-i mort, toți au venit
Spre-a se convinge că s-a dus.
 
Altruism
În lunga viață i s-au dat
Diverse sfaturi, nu puține.
Le-mparte generos prin sat
Că doar n-o să le ia cu sine.
 
Fulgii de zăpadă
Întinși pe câmpuri, pe alei,
Sunt albă plapumă de nea,
Dar sunt și primii ghiocei
Ce-au înflorit pe fruntea mea.
 
Timpul
Nu îl vezi. El chip nu are
Și te uită când vrea-n drum,
E-o rachetă ce dispare
Risipind în urmă fum.
 
Experiență de viață
Prin viața mea, deloc ușoară,
Pot spune azi, cu siguranță:
Sunt zboruri care te coboară
Dar și căderi care te-nalță.

Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  Cât fac 2 ori 8  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Publicitate
Newsletter