|
Nr. 4264, vineri 11 sep 2026, Anul XIX
 .
08.12.2011, 20:43:54 | 1 comentariu | 1762 vizualizari
Donici, cuib de-nţelepciune
Articole de acelasi autor
de Petronela VALI SLAVU
Prevăzut pentru luna octombrie, Festivalul Naţional de Epigramă şi Fabulă Donici, cuib de-nţelepciune nu s-a putut desfăşura, din motive de ordin financiar.
Organizatorii (acad. Mihai Cimpoi - preşedintele Uniunilor de Creaţie din Republica Moldova, Gheorghe Bâlici - directorul festivalului şi Ion Diviza, preşedintele Asociaţiei Epigramiştilor din Republica Moldova) s-au străduit ca şi ediţia de anul acesta – a VII-a – să se desfăşoare, chiar dacă nu cu atât de mult fast, ca până acum. Astfel, în zilele de 16-18 decembrie, Chişinău va fi capitala umorului românesc.
La concursul de epigramă, temele au fost „Sfârşitul (g)lumii la români” şi „Îi slut la Prut”, iar la fabulă nu a existat o temă impusă. Pentru cititorii Ziarului Văii Jiului, am pregătit o selecţie din epigramele şi fabulele premiate.
Eugen Albu, Cluj-Napoca (Premiul I)
Apocalipsei
Nu ştie nimeni de-o să fii,
Dar faptu-n sine nu-mi displace:
Ne vei scăpa de datorii
Şi mă-ndoiesc de vom mai face…
Birocraţia la ea acasă
Când au vrut să treacă Prutul
Orbul, surdul şi cu slutul,
Le-au cerut iubiţii fraţi
Viză de handicapaţi.
Vasile Larco, Iaşi (Premiul II)
Asigurare privind umorul
românesc
Repet o vorbă din bătrâni,
Pe cei ce nu mă cred, adu-mi-i:
Sfârşitul glumii la români,
Va fi chiar la sfârşitul lumii!
Trecere supravegheată
La Prut, observă fiecare,
Nu sunt controalele sumare:
Pe moldoveni îi vămuiesc
De orice spirit românesc.
Florian Abel, Valea Măcrişului (Ialomiţa, Premiul III)
2012 – finish?
I-a apucat pe toţi răstălmăcitul
Străvechiului hrisov – mayaşul mit;
Dar eu nu cred să va veni sfârşitul,
Atât de pesimist am devenit!
Risc
În Prut scăldatul e un ţel
Cam avântat; dau veste vouă
Că e riscant să-noţi prin el:
Te taie graniţa în două.
Vasile Plăcintă, Galaţi
(Menţiune)
Dimensiuni
Comportamentul uneori
În lumea asta mă consumă:
Prefer să stau, de glumitori,
La depărtarea… de o glumă.
Emil Ianuş, Horodnic de Sus, Suceava (Menţiune)
Glumeţului din Răsărit
Nu ştiu ca tu, năvălitorul,
Să porţi în mâini şi sceptrul glumii,
Dar ştiu că unde-ai pus piciorul
A început… sfârşitul lumii!
Grigore Marian Dobreanu, Târgu Jiu (Menţiune)
Sfârşitul lumii
Întreaga lume s-o sfârşi,
Ca pradă disperării hâde,
Când n-or munci chinezii şi
Niciun român nu va mai râde.
Ionuţ-Daniel Ţucă, Medgidia (Menţiune)
Românului de peste Prut
Citind prezentul şi trecutul,
Tu, frate drag, te lămureşte
Că ne desparte numai Prutul,
Dar contrabanda ne uneşte.
Vasile Vajoga, Iaşi (Premiul III)
Fabulă inversată
Aprins, în urma unei vechi dispute,
Când fu-mproşcat cu vrute şi nevrute,
Un bou, ce rumega lângă-un hambar,
L-a “porcăit” pe-un porc: - Eşti un măgar,
Şi ştii de ce? Fiindcă-ntreaga viaţă
Te-ai îndopat şi te-ai băgat în faţă,
În timp ce eu... Da-mi bat degeaba gura,
Aşa că, marş! Să nu-ţi mai văd figura! ...
Atunci măgarul, cred, de mintea-mi storc,
Rosti spre bou: - Ba văd că tu eşti porc,
Fiindcă foarte repede te-nfurii
Şi la mânie proferezi injurii
Precum se vede. Faptul nu e nou,
Dar eu am să-ţi arăt că nu sunt bou!
... Şi tot aşa, jucându-şi propriul rol,
Dădură invectivele ocol.
.................................................
Povestea asta simplă şi banală
Ascunde-un tâlc şi naşte o morală:
“Mai cad şi dobitoacele-n capcane,
Atribuindu-şi însuşiri... umane!”
Laurenţiu Ghiţă, Bucureşti (Menţiune)
Fabula taurului îndrăgostit
În Castilia toridă,
Într-un ranch întins, imens,
Sta un taur de corridă,
În adevăratul sens.
O magnifică fiinţă,
Ce-a luptat adeseori,
Posedând pe conştiinţă
Zeci şi zeci de matadori.
Şade azi, privind pe stradă,
Printre frunze de copaci,
Deplasându-se,-o cireadă,
De încântătoare vaci.
Toate l-au vrăjit de-a dreptul,
Ce mai mers şi ce mai trup!
Mai c-ar deveni adeptul
Unui mic amor în grup!
Una-i mai deosebită,
Şi ieşită din tipic,
A mai primă clasă vită,
Despre uger... nu mai zic!
Dragostea e declanşată
Şi-i atât de mare-n el,
C-ar sări pe ea îndată,
Să conceapă un viţel.
Însă vraja nu durează,
Timpul curge foarte crud,
Ceata se îndepărtează
Pe un drum mergând spre sud.
Şi, când după trei uluce
Şi iubita a cotit,
Rupe gardul şi se duce,
După ea, îndrăgostit!
N-a văzut, vai, din păcate,
(Evident, de-atât amor),
Un panou, ce vrea s-arate
Drumul către abator.
Astfel, din nefericire,
S-a întors acest atlet,
La pachet, cu-a lui iubire,
Dar, sub formă de cotlet.
Iar morala pare fadă,
Şi nimic n-aduce nou:
De te iei după cireadă,
Eşti, automat, un bou!
Comentarii articol (1 )
#1
 Roman Tic10.12.2011, 00:50:52
=Nu-i glumă=
Să-i furi la român friptura,
Poate fi sfârşitul glumii;
Dacă-i furi şi băutura,
Atunci...e sfârşitul lumii!
=Hotarul=
De la Nistru la Carpaţi
Dorul nu a dispărut;
Noi, romănii, suntem fraţi,
Dar...hotaru-i slut la Prut!
Organizatorilor,
pentru temele
de la secţiunea "Epigramă"
A fost CUIB DE-NŢELEPCIUNE
DONICI, n-a creat probleme,
Cum făcut-au, puşi pe g(lume),
Cei ce-au dat aceste teme!
Adauga comentariu
Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.
Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre. Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Pe aceeasi tema
 
Alege să o susții! 
Promovare
 Publicitate
 Newsletter
|
Copyright © 2008-2026 ZVJ. Toate drepturile rezervate.
Ziarul Văii Jiului | De neoprit
