|
.
29.12.2011, 21:13:47 | 0 comentarii | 1438 vizualizari
Zâmbete de sărbători
Articole de acelasi autor
de Petronela VALI SLAVU
Sculaţi, gazde, nu dormiţi,
Vremea este să zâmbiţi!
Au sosit, din depărtare,
Să vă facă o urare
Trei epigramişti de viţă:
Unui-i Laurenţiu Ghiţă,
Ce din capitală vine,
Aducând urări de bine.
Norea Dan, de la Constanţa,
Vă colindă, cu speranţa
Ca de sărbători să fiţi
Sănătoşi şi fericiţi!
Din Sibiu, Cornel Rodean
Vă urează-n noul an
Să aveţi belşug pe masă,
Pace şi căldură-n casă!
Cu acelaşi gând de bine
Pentru anul care vine,
Însoţeşte-ntreg conclavu’
Subsemnata – Vali Slavu.
Laurenţiu Ghiţă (Bucureşti)
Pastel de iarnă
Frumos mai e adesea când ninge-n urbea noastră,
Şi vezi pe străzi cum saltă gigantice troiene,
Vezi oamenii cu feţe aprinse, la fereastră,
Tocând mărunt din buze impudice blesteme.
Frumos e când vin fulgii, ca perii unei perii
Şi mângâie văzduhul cu plecăciuni adânci,
Şi, parcă ne împuşcă din ceruri, artilerii,
Sau stropi de valuri albe, izbindu-se de stânci.
Frumos e după-aceea, când a-ncetat calvarul
Şi trecătorii pică, făcându-şi vag mătănii,
Copiii ies afară, legând la gât fularul
Şi-şi trag printre tramvaie scheleticele sănii.
Cu mâini înmănuşate, ies gospodarii-n stradă,
Ca să-şi dezmormânteze maşina îngropată
Şi iau cu-ndemânare trei tone de zăpadă,
Atâta cât încape pe marea lor lopată!
Şi cară cu grăbire, cât nu e încă seară,
Că noaptea vine iute şi gerul dur nu iartă,
Oprind adesea lucrul, nevestelor să ceară
Să le aducă-o vadră de ţuică bine fiartă.
Ultimele cuvinte
Porcul meu, proaspăt tăiat,
A gemut de sub cuţit,
Cu un cunoscut citat:
“E! Un fleac, m-au ciuruit!”
De sărbători
Admir ce e pe masa de Crăciun,
Sarmale, lebăr, caltaboşi, jambon,
Apoi , la loc, în frigider le pun,
Ca să le-admir şi de Revelion!
Dan Norea (Constanţa)
De Revelion
(Replică la epigrama lui L. Ghiţă –
„De sărbători”)
Admir pe Laurone, economul,
Admir ce va avea atunci pe masă,
Admir, apoi îl laud: Ecce omul!
Şi îl anunţ că merg la el acasă.
Cum mi-am salvat sărbătorile
Cu peste douăzeci de ani în urmă m-au apucat nişte dureri în partea stângă a pieptului. Am mers la spital, la urgenţă. M-au trimis pe rând la cardiologie şi la plămâni. Doctoriţa de inimă, cam de cincizeci şi ceva de ani, m-a certat mai întâi că i-am spus doamnă şi nu domnişoară. Apoi mi-a făcut o electrocardiogramă şi m-a certat mai abitir:
- Ai extrasistole, vrei să mori de tânăr ? Trebuie să te laşi de alcool, de cafele…
La plămâni m-au pus mai întâi să beau un lichid alb, scârbos. Apoi mi-au cerut să-mi dau jos cămaşa şi să-mi lipesc pieptul de un ecran rece. După care mi-au zis:
- Ai nişte arborizaţii tare dubioase, trebuie să te laşi de fumat.
Am plecat acasă trist şi speriat, gândindu-mă serios dacă să renunţ la cele câteva mici plăceri ale vieţii sau să renunţ la o viaţă fără plăceri. Oricum, cu inima şi plămânii în piuneze ce speranţe mai aveam…
A doua zi de dimineaţă m-au apucat durerile şi în partea dreaptă. Mi-am dat seama fără niciun doctor că trebuie să fie junghiuri intercostale, de la o răceală puternică. Aş fi râs de bucurie, dar nu puteam, simţeam că dacă tuşesc sau râd îmi explodează pieptul.
În două zile mi-au trecut durerile. N-am renunţat nici la ţigară, nici la cafea, nici la un pahar de vin sau de bere.
De ce mi-am adus acum aminte ? Pentru că acum câteva zile am păţit cam acelaşi lucru. Nişte dureri cumplite în partea de jos a burţii. Spital, urgenţă, analize, tot tacâmul. Diagnostic probabil, o colică abdominală. Dar sunt necesare investigaţii mai amănunţite. Deşi durerile trecuseră de mult, două săptămâni am făcut naveta: medic de familie, medic specialist, laborator, analize, iar medic, iar analize. În final:
- Ficatul e mărit şi nici analizele nu sunt aşa de bune. Ar fi bine ca timp de trei luni să nu puneţi picătură de alcool în gură şi apoi repetăm analizele.
Oftez din greu, gândindu-mă că dacă nu erau durerile de la abdomen nu ajungeam să fac analize la ficat.
- Ia să mai vedem… Colesterolul e peste limita maximă, trebuie să evitaţi grăsimile.
Suspicios, întreb:
- Ce înţelegeţi prin grăsimi ?
- Păi carnea de porc, de oaie şi toate mezelurile posibile.
Cu alte cuvinte în plină perioadă de gripă aviară mi se recomanda să mănânc numai păsăret. Numai că acum aveam în plus douăzeci de ani şi o experienţă de manager în spate.
Când cineva îţi vrea răul cu tot dinadinsul,
n-ai voie să cedezi fără luptă. Aşa că am trecut la negocieri. Am apelat la o figură angelică şi la un ton persuasiv:
- Domniţă dragă, vin sărbătorile, cred că un moral scăzut face mai rău decât un pahar de vin. Îmi vin copiii de Crăciun, nu pot să-i întâmpin cu o figură amărâtă. Ştiţi, ficatul e sensibil la supărări. N-ar fi mai bine ca tot regimul, şi pentru ficat şi pentru colesterol, să dureze trei luni începând cu 3 ianuarie ? Fac următorul set de analize înainte de Paşte şi să sperăm că ies mai bune.
- Bine, a râs doctoriţa.
Uite aşa mi-am salvat sărbătorile de Crăciun.
Ştefan-Cornel Rodean (Sibiu)
Acum, „cu capra” umblă mai mult romii
E-un obicei denaturat
Şi s-a întins ca o pelagră:
Mai merge, astăzi, la urat,
Bătând din fălci, doar... capra neagră.
Teamă
De criza grea, de bună seamă,
Poporul s-a cam săturat
Şi-aleşilor le este teamă
Că vine ziua... de IGNAT.
La Crăciun
Îmi voi surprinde oaspeţii cu casa,
Cu bradul şi cu hainele de gală,
Dar cel mai mult o să-i şochez cu masa;
Cea corporală.
Cadou de Anul Nou
Fiindcă-i afectat de „criză”,
Bărbatul se-adaptează, iubitor,
Şi-i dă soţiei, ca surpriză,
„Ceva la pat” doar, deci... un vibrator.
Speranţe
De-o vreme nu mai am noroc
Dar, până la Revelion
Eu sper să scap de GHINION
Şi de NĂPASTĂ, deci... de BOC.
Petronela-Vali Slavu (Aninoasa)
Şi câinii se bucură de sărbători
Sunt un câine norocos
Şi de ger deloc nu-mi pasă,
Căci stăpânul meu milos
Mi-a adus un pom în casă!
Ghicitoare… mură-n gură
E înzestrat cu multe haruri
Acest moşneag ce are-un sac
Din care-mparte multe daruri:
„… dar nu mai am!”, „… dar sunt sărac!”...
Cu ce să mă îmbrac la Revelion?
Voiam o haină să mă prindă,
Frumoasă, deci să-mi şadă bine,
Dar văd, uitându-mă-n oglindă,
Ce bine-i şade ei cu mine!
Gazdele, după Revelion
În zori, când peste toată casa
Tăcerea, -ncet-încet, se lasă,
Ea, obosită, strânge masa,
El, musafirii de sub masă.
Rugăciune, la început de an
Doamne, ocroteşte-i pe români,
Să ajungă-n ţara lor stăpâni,
În belşug şi pace să trăiască,
Şi, eventual, să nu muncească!
Comentarii articol (0 )Nu exista niciun comentariu.
Adauga comentariu
Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.
Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre. Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul |



