|
Nr. 4264, vineri 11 sep 2026, Anul XIX
 .
05.04.2012, 21:11:16 | 0 comentarii | 1500 vizualizari
Alexandru Ştefan - epigrame şi rondeluri
Articole de acelasi autor
de Petronela VALI SLAVU
Alexandru Ştefan din Câmpina este membru al Clubului Umoriştilor Prahoveni „Ion Ionescu Quintus” din Ploieşti şi al Uniunii Epigramiştilor din România. Scrie epigramă, parodie, rondel, poeme, semnând cu pseudonimul Ştefan Al.-Saşa. A publicat şapte volume şi este inclus în multe volume colective de epigramă. Pe lângă pasiunea pentru literatură, iubeşte muzica, fiind un baterist talentat. Am avut şansa de a-l asculta cântând la un festival de umor şi pot afirma că ştie să creeze o atmosferă de bună dispoziţie. Cu siguranţă, epigramele şi rondelurile sale vor aduce un zâmbet pe feţele cititorilor Ziarului Văii Jiului.
Concubinaj încheiat
De două decenii trăiesc cu Speranţa,
Dar viaţa îmi este vizibil nefastă
Ş-atunci, ca să-nclin către mine balanţa,
Chiar mâine, vă jur c-am s-o cer de nevastă!
Ultimul avantaj
Românu-i totuşi fericit
Deşi de taxe apăsat,
Că-n ţară, hazu-i renumit
E încă neimpozitat.
Epigramist angajat
Când şefului, cutezător
Cerut-am bani, la un necaz,
Recunoscând al meu umor,
Mi-a spus deschis: eşti plin de haz.
Adaptare la mediu
Contrar învăţăturii mumii
Şi tot privind jur împrejur,
Ca să mă simt în rândul lumii,
Am început şi eu să fur.
Vechiul pretendent
Tăcu, atâţia ani, prosteşte,
La nunta de-aur când veni,
Luându-şi inima-n gingii,
Îi declară cât o iubeşte.
Soţia în al doisprezecelea ceas
Pe patul morţii-i spuse-n faţă,
Mărturisire de credinţă:
L-a înşelat întreaga viaţă,
Doar… mai presus de-a sa voinţă.
Satisfacţie
Mă cheamă îngerii, i-aud,
Şi-s fericit pe-ultimul drum,
Că am venit în lume nud,
Dar plec bogat. Cu un… costum!
Scopul scuză mijloacele
Am dat la doctori bani, un car
Când soacra mi-a căzut la pat.
Efortul n-a fost în zadar,
Că pân’ la urmă a crăpat.
Electronică aplicată
Neobosită tot mereu
Vorbea precum televizorul,
Când soţul, printr-un procedeu,
C-o palmă i-a tăiat sonorul.
Adeziuni politice
Îi uneşte-ntr-un partid
Mai puţin programul,
Ci cărări ce se deschid
Ca să-şi fure neamul.
Metode diferite
Urmând principii democrate,
Lucrăm deasupra cu „elan”,
Iar Mafia câştigu-l scoate
Precum minerii-n subteran.
Categorii
În democraticul regim,
(Realul ne probează fapta),
Pe mafioţi îi împărţim:
De stânga, centru şi de dreapta.
Rondelul Revoluţiei
Ce-a fost atunci, nici azi nu-i clar,
Dosare sute-s peste tot,
Şi poate însuşi Herodot
De asta nu are habar.
Subiectul f’ind canicular,
E demn de-un op lui Walter Scott.
Ce-a fost atunci, nici azi nu-i clar,
Dosare sute-s peste tot.
Un terorist să văd măcar,
Ori libanez, ori ostrogot
N-am apucat, şi-acum socot
Că întrebarea-i în zadar:
Ce-a fost atunci, nici azi nu-i clar.
Rondelul somnului parlamentar
La Parlament, aleşii dorm
Precum în leagăn prunci de lapte
Şi după-aceste demne fapte
Ei sunt remuneraţi „conform”.
Pluteşte timpul cloroform
Ca luna plină-n miez de noapte,
La Parlament, aleşii dorm
Precum în leagăn prunci de lapte.
Iar visele li se transform
Pe reci, sentenţioase şoapte,
În monstrul fructelor inapte
Pictat de-un Goya simpliform.
La Parlament, aleşii dorm.
Rondelul vârstei a treia
O vreme vine când te lasă toate,
Şi zilnic faci un drum la farmacie,
Picioarele bătrâne ţi se-nmoaie
Ca bonus ai durerile de spate.
Un ochi e-nceţoşat, altul se zbate,
Iar libidou-i simplu foc de paie
O vreme vine când te lasă toate
Şi zilnic faci un drum la farmacie.
Te cicăle iubita-ţi jumătate,
O masă-mbelşugată-i utopie,
N-ai mai avut de ani o bucurie
Şi ce-ai putut demult, nu se mai poate,
O vreme vine când te lasă toate.
Rondelul traseistului politic
Turist politic prin partide,
Le ia la rând fără de jenă,
E când în sală, când pe scenă,
Rocada iute o decide.
Cu opţiunile-i rapide,
Îşi face loc în orice-arenă,
Turist politic prin partide.
Le ia la rând fără de jenă.
Din stânga-n dreapta el închide
La centru schema lui obscenă
Şi trage precum o hienă,
De peste tot, bogate blide,
Turist politic prin partide.
Rondelul ţuicii
Ţuica, lacrimă de prună,
Este-o perlă românească
Ce îndeamnă să se nască
Bucuria chiar pe lună.
Tuturor vrea să propună
O petrecere frăţească -
Ţuica, lacrimă de prună,
Este-o perlă românească.
Prin aroma ei străbună
Poate să ademenească
Sfinţii cu bigotă mască,
Iar pe lacomi să-i răpună,
Ţuica, lacrimă de prună.
Comentarii articol (0 )Nu exista niciun comentariu.
Adauga comentariu
Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.
Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre. Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
 
Alege să o susții! 
Promovare
 Publicitate
 Newsletter
|
Copyright © 2008-2026 ZVJ. Toate drepturile rezervate.
Ziarul Văii Jiului | De neoprit
