Consiliul Judeţean Alba, Centrul de Cultură „Augustin Bena”, Facultatea de Teologie Ortodoxă Alba Iulia au organizat în zilele de 23-25 aprilie 2010 Colocviul de etnografie şi folclor „Gheorghe Pavelescu”, ediţia a VII-a. A fost pentru a doua oară când am participat la această manifestare deosebită.

Vineri, 23 aprilie, a fost ziua de primire a invitaţilor. Nu au lipsit nume grele ale etnologiei româneşti dintre care amintim doar câteva: prof.dr.  Nicolae Constantinescu (Universitatea Bucureşti), prof.dr. Ilie Moise (Universitatea Lucian Blaga Sibiu), prof.dr. Corneliu Bucur (Universitatea Lucian Blaga Sibiu, ex-directorul Muzeului Astra Sibiu), prof.dr. Ion Cuceu (UBB Cluj Napoca), prof. dr. Virgiliu Florea (UBB Cluj Napoca), conf.univ.dr. Iuliana Băncescu (Universitatea Valahia Târgovişte), Marin Marian Bălaşa – doctor în etnologie, etnomuzicolog, cercetător în cadrul Institutului „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române,

La ora 16, oaspeţii însoţiţi de organizatori au făcut deplasarea cu un microbuz în satul Limba pentru a participa la un obicei local, Borbolaţia, ce se desfăşoară în ziua de Sfântul Gheorghe. Satul Limba, situat în lunca Mureşului în apropiere de Alba Iulia, este atestat documentar în anul 1309. numele vine de la prundul ce l-a lăsat Mureşul în dreptul satului, în formă de limbă. Acest nume dat satului a rămas aproape neschimbat în decursul istoriei sale, luând diferite forma ca  „Lomb” (1309), „Lumba” (1332), „Lumbafalva” (1407), „Lâmba” (1591), „Limba” (1733), „Lumbawarthe! (1850), a„Limba (1900), „Dumbrava” (1964), revenind la denumirea consacrată de „Limba” după căderea regimului comunist.

„Borbolaţia”, obicei care se desfăşoară aşa după cum am amintit în ziua de Sfântul Gheorghe, este un ritual pentru dezlegarea ploii fertilizante. Obiceiul începe după-amiaza, când ceata de „ficiori” se adună în capul satului şi alege pe cel care urmează să fie borbolatiţă, apoi îl îmbracă în frunze de soc. Se formează totodată şi alaiul care umblă prin sat de la o casă la alta, cântând un cântec ritual (Ia mătuşă cratiţa/ udă borbolatiţa,/ vino de ne udă/ cu găleata-leata/ peste toată ceata/ cu ciubărul-bărul/ peste tot poporul/ Dă-ne Doamne cheile/ să descuiem cerurile/ să pornească ploile,/ să curgă şiroaiele/ să umple pâraiele/ să ude pământurile/ să sporească grânele/ să umple pătulele/ Două ouă şi mai două/ ca găina să se ouă!), bătând din palme, iar borbolatiţa  joacă un dans săltăreţ. În timpul jocului sau după terminarea lui este obligatorie udarea cu apă a borbolatiţei, ori a întregului alai. Borbolatiţa are în mâini un par lung cu frunze de soc în vârf, pe care îl foloseşte pentru a-i atinge pe cei care încearcă să-l ude şi care, odată atinşi, trebuie să intre în alai. Pentru dansul lor sunt răsplătiţi prin daruri rituale ce semnifică abundenţa: ouă şi bani. După ce a terminat cu mersul prin sat, alaiul se retrage la o gazdă, unde se pregăteşte o papară mare din ouăle adunate şi se petrece pe săturate.

Ca simbolistică, borbolatiţa îmbrăcată în verdeaţă reprezintă spiritul vegetaţiei, iar stropirea cu apă - ploaia.

Organizatorii din acest an ai acestui obicei din satul Limba au fost: Primăria şi Consiliul Local al comunei Ciugud, Parohia Ortodoxă Limba, precum şi Asociaţia Limbenii. Această asociaţie (aşa cum se menţionează în invitaţia-program) are un „scop bine definit, dorinţa de a acţiona pentru dezvoltarea satului  nostru, acest loc binecuvântat de Dumnezeu care ne dăruieşte inegalabilul sentiment de acasă”. 

Lucrările propriu-zise ale colocviului au început sâmbătă, 24 aprilie 2010, în aula „Dumitru Stăniloaie” la Facultatea de Teologie Ortodoxă Alba Iulia. Tematica a fost „Credinţa şi credinţele românilor”.

În plenul lucrărilor au prezentat referate profesorii universitari: Ilie Moise (Sibiu), Corneliu Bucur (Sibiu), Nicolae Constantinescu (Bucureşti), Virgiliu Florea (Cluj), şi pr.prof. Emil Jurcan, decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia.

Participanţii la colocviu au fost salutaţi de către oficialităţile judeţului Alba. Lucrările au continuat apoi pe secţiuni:

I. Credinţa şi credinţele românilor;

II. Centenar Valer Buturcă; III. Folclor.

În cadrul primei secţiuni am prezentat lucrarea intitulată „Credinţele momârlanilor din Valea Jiului la trecerea dintre ani”.

În cursul aceleiaşi zile, înainte de masa de prânz, a fost vizitată expoziţia „Crucea în patrimoniul spiritual al judeţului Alba”, avându-l ca ghid pe pr.dr. Jan Nicolae, lector la Facultatea de Teologie Ortodoxă.

După masa de prânz, am continuat lucrările pe secţiuni. A fost lansat cu această ocazie şi volumul colocviilor din anul 2009, intitulat „Eshatologia populară”, de către prof. Avram Cristea. Începând cu ora 17, îmbarcaţi într-un spaţios autocar, ne-am îndreptat spre satul Bucerdea Vinoasă, comuna Ighiu, unde ne-a fost prezentat proiectul „Trăind cu tradiţiile” de valorificare a patrimoniului cultural din comunitatea Bucerdea Vinoasă.

Cu această ocazie a fost vizitată Biserica „Sfinţii Arhangheli” din sat, o biserică minunată cu o pictură şi un aranjament interior de excepţie, păstorită de pr.dr. Nicolae Bolea, care ne-a vorbit despre realizările comunităţii.

Biserica a fost ctitorită de către avocat dr. Ioan Pop (1873-1953), primul prefect al judeţului Alba după Marea Unire din 1918, fiu al satului, care a donat 100 de milioane lei, cu menţiunea că la acea vreme un bou valora un milion. Pe cheltuiala parohiei s-a ridicat în curtea bisericii o construcţie de la temelie care acum adăposteşte un muzeu etnografic şi religios, amenajat prin strădania preotului şi a familiei sale.

Ana Maria Grigoruţ, fiica preotului, ne-a prezentat muzeul şi un film documentar privind „Cununa grâului”, un obicei local întâlnit la culegerea grâului. În ton cu filmul proiectat, am fost serviţi cu plăcinte cu brânză şi câte un pahar cu vin de Bucerdea Vinoasă.

Am vizitat apoi atelierul şcoală de ţesături din cadrul Åžcolii populare de arte şi meserii – ţesut tradiţional. Această şcoală a fost înfiinţată cu sprijinul Centrului de cultură judeţean „Augustin Benea”, primăria comunei şi de parohia din sat. Cursurile durează doi ani, absolvenţii primesc un atestat în baza căruia îşi pot prezenta realizările la târgurile de profil din ţară şi chiar din străinătate. Aşa după cum ne-a informat Daniela Florian, directorul Centrului de cultură „Augustin Benea”, o zi pe săptămână sunt aduşi la acest atelier şcoală şi elevi din oraşe (prin rotaţie), pentru a se familiariza cu arta populară tradiţională. Începuturile au fost grele. S-a apelat la consiliere chiar de departe, de la Galaţi, dar acum totul s-a pus pe picioare, arta tradiţională a ţesăturilor şi a cusăturilor populare nu va dispărea la Bucerdea.

În apropierea bisericii, prin grija conducerii parohiei s-a amenajat un miniteren de fotbal şi baschet, unde copiii îşi petrec timpul liber. Singura condiţie care li se impune este aceea de a practica aceste jocuri în mod civilizat, fără certuri şi mai ales fără înjurături.

A fost vizitată apoi o cramă din sat, unde s-a degustat un păhărel de vin, iar fiul preotului Bolea (tot preot) ne-a delectat cu câteva romanţe şi cântece specifice locului.

Duminică, 25 aprilie, au fost vizitate obiective turistice din oraşul Alba Iulia. Un punct de maximă atracţie pentru noi a fost acela al schimbării gărzii de pază la porţile vechii cetăţi din Alba Iulia.

Tot programul din cadrul manifestărilor prilejuite de Colocviul de etnografie de la Alba Iulia a avut o organizare de metronom, iar ospitalitatea a fost la ea acasă. Un merit deosebit în această organizare l-a avut profesorul Avram Cristea, folclorist şi jurnalist din Alba Iulia, un organizator cu experienţă, amabil şi respectuos cu toată lumea. Aproape nu era observat, datorită discreţiei sale, dar era prezent peste tot unde era nevoie, reuşind să ducă la bun sfârşit o misiune nu tocmai uşoară.

Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.

---

Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, deschis la Banca Transilvania.