|
.
18.10.2012, 21:24:42 | 0 comentarii | 2035 vizualizari
Eugen Albu - „În cursul zilei de azi-noapte”
Articole de acelasi autor
de Petronela VALI SLAVU
A publicat peste 2.000 de epigrame în volume proprii şi în volume colective sau antologii. A obţinut peste 100 de premii la concursurile de umor. Este vorba despre maestrul Eugen Albu de la Cluj-Napoca, un umorist cu ale cărui epigrame cititorii ziarului nostru s-au mai delectat şi cu altă ocazie. De data aceasta, epigramele sunt selectate din volumul „În cursul zilei de azi-noapte”, apărut în acest an. Volumul a fost întâmpinat de unii dintre confraţi cu „înţepături”, pe care vă invit să le citiţi:
Ion Diviza (Chişinău)
La volumul „În cursul zilei de azi-noapte”
Citind acest volum ciudat,
De Albu lumea o să spună
Că este foarte talentat,
Fiindcă e picat din Lună.
***
Domniţe dulci, cu buze coapte,
I-aruncă vorbe tot mai grele:
În cursul zilei de azi noapte
De ce ne laşi cu ochii-n stele?
Grigore-Marian Dobreanu (Târgu-Jiu)
Lansarea unei antologii... antologice
Beam vin, spărgeam castane coapte,
Albu citea, eu stam s-ascult,
„În cursul zilei de azi-noapte”,
Noi epigrame... de demult.
Petru-Ioan Gârda (Cluj-Napoca)
Curiozitate, apropo de titlul cărţii
De carte tot am auzit
Vorbindu-se - mai mult în şoapte -
Şi am s-o cumpăr negreşit
...În cursul zilei de azi-noapte!
Lui Eugen Albu, bun prieten cu Florin Piersic
În epigramă, poezie,
Compune iute, fără chin,
Dar sigur n-ar putea să scrie
Cât poate recita Florin.
Epatare
A strâns la premii… poate-o mie,
Atâta de tenace e,
Să se fălească la soţie…
De-acum, cu altceva… cu ce?
Lui Eugen Albu - Le Blanc
Sunt francofon şi, ca atare,
Uzez pseudonimu-i… franc
În cea mai logică urare:
Joyeux anniversaire, MON(T) BLANC!
Eugen Sfichi (Bacău)
Despre maestrul Eugen Albu
Versul său modern animă
Epigramele din salbe,
Care dincolo de rimă
Se termină-n poante albe.
Ioan Toderaşcu (Costeşti, Vaslui)
Prolificul confrate E. Albu ţinteşte Parnasul
Pornit pe-anevoiosul drum
Şi pus în mod concret pe fapte,
Aud c-a scris un nou volum,
În cursul zilei de azi-noapte…
Maestrului Eugen Albu, mereu cu poanta la atac
Nu că i-aş cânta în strună,
Însă el, dintotdeauna,
A avut o poantă bună,
Din păcate, numai una!
Epigrame din volumul „În cursul zilei de azi-noapte”
Terapia prin râs
Râsul e un sedativ
Natural şi foarte-activ,
Dar când râzi şi n-ai motive
Ia şi alte sedative!
Regrete târzii
Când mâna soaţei am cerut
Eram naiv şi n-am ştiut
Că, dându-mi-o, ea o va ţine
Mai mult în buzunar la mine.
Ghinion
Te văd în fiecare zi,
Izvor de bucurie,
Şi, Doamne, cum te-aş mai iubi,
De nu mi-ai fi soţie!
Pe şleau
Mă face soacra de ocară
Că n-o ajut, că n-o-ngrijesc,
Deşi, dorind s-o moştenesc,
Eu zilnic o ajut… să moară.
Modus vivendi
Ca la serviciu să am confort,
Indiferent cât mi-e de greu,
Fac zilnic maxim de efort,
Să par mai prost ca şeful meu.
Orice rău e şi spre bine
Greva foamei mi se pare
Totuşi bună, chiar de-i dură,
Că şi banii de mâncare
Poţi să-i dai pe băutură.
Miracolul Techirghiolului
M-a chinuit un vechi sindrom,
Încât mă mir că-s azi integru,
Dar ghiolul m-a făcut alt om,
Că am ajuns, din Albu, negru.
Unde dragoste nu e…
Ce daruri multe, ce atenţii…
I-am oferit doar ca să-i plac,
Dar ea avea mai mari pretenţii
Şi a fugit cu un sărac.
Similitudini
Cu diferenţe nu prea mari,
Trăim la fel ca-n Occident,
Căci şi acolo, evident,
Găseşti de toate cu dolari.
Metamorfoză
Când peste noapte s-au făcut
Ţăranii domni, n-aş fi crezut
Că-s necesari atâţia ani
S-ajungă domnii iar ţărani.
Copiii străzii
Văzându-i, bieţii, cum cerşesc,
Le-aş da, milos, toţi banii mei,
Dar, zău, mi-e teamă că-i jignesc,
Că-s prea puţini şi pentru ei.
Nu-i de mirare
Mănânc puţin, raţional,
Cu o severă cumpătare
Şi totuşi dau, paradoxal,
Întreg salariul pe mâncare.
Îndemn muncitoresc
Muncind mai mult şi mai cu spor,
Ca japonezii vom trăi
Şi cel puţin ca dumnealor
Curând ne vom îngălbeni.
Incoruptibil
Nu că aş face eu fasoane,
Dar sunt corect şi mi-am impus
Să spun la cei ce-mi dau plocoane:
Lăsaţi… lăsaţi… tot ce-aţi adus!
În spaţiu şi în timp
În Europa suntem iar
Ca şi-nainte de război,
Doar că pe-atunci eram grânar,
Iar astăzi „ladă de gunoi”.
Paradox
Sunt ferm convins că nu există
La ora actuală-n lume
O altă ţară-atât de tristă,
Deşi ne ţinem doar de glume.
Comentarii articol (0 )Nu exista niciun comentariu.
Adauga comentariu
Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.
Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre. Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul |



