|
.
17.01.2013, 23:11:02 | 0 comentarii | 1509 vizualizari
Donici, cuib de-nţelepciune
Articole de acelasi autor
de Petronela VALI SLAVU
Anul umoristic 2012 s-a încheiat în perioada 7-9 decembrie, când s-a desfăşurat, la Chişinău, cea de-a VIII-a ediţie a Festivalului Naţional de Epigramă şi Fabulă „Donici, cuib de-nţelepciune”. Reuşita acestei manifestări se datorează organizatorilor: epigramistul Gheorghe Bâlici (directorul festivalului), Ion Diviza şi Teodor Popovici. Festivitatea de premiere a avut loc la Teatrul „Satiricus I.L. Caragiale” din Chişinău, iar cazarea oaspeţilor, la Întreprinderea Piscicolă şi de Agrement „Costeşti”, staţiune aflată la 20 km de Chişinău. Am aflat indirect aceste amănunte, pentru că, din păcate, nu am putut participa, deşi am fost invitată. Lipsa paşaportului a fost cauza pentru care nu am putut răspunde „prezent” invitaţiei.
La secţiunea „Epigramă” s-au acordat următoarele premii:
Premiul I – Emil Ianuş, Suceava
Lui Mihai Cimpoi,
sosia lui N. Iancu Furdui
Ei sunt identici amândoi,
Dar Iancu are un ATU
Căci el mai cântă din Cimpoi,
Pe când Cimpoi din Iancu, NU!
Premiul al II-lea – George Petrone, Iaşi
Despre contenciosul moldavo-nistrean
Mi se pare-a fi sinistru
Că-n ale-nvrăjbirii valuri
Ape tulburi nu-s în Nistru
Ci pe cele două maluri.
Premiul al III-lea nu s-a acordat. Au mai primit menţiuni: Constanţa Apostol (Galaţi), Nicolae Bunduri (Braşov) şi Nicolae Nicolae (Caransebeş).
La secţiunea „Fabulă”:
Premiul I (ex equo): Petru Ioan Gârda (Cluj-Napoca) şi Vasile Vajoga (Iaşi), Premiul al II-lea: Petronela-Vali Slavu (Aninoasa), Premiul al III-lea: Vasile Larco (Iaşi) şi menţiuni: Laurenţiu Orăşanu (Bucureşti) şi Mihai Haivas (Iaşi).
Vă propun, spre lectură, fabulele pentru care am fost premiată la Chişinău (una inspirată chiar de… năstruşnicul paşaport) şi vă promit, în numărul viitor, alte fabule de pe podium.
CU RĂBDAREA, TRECI MAREA!
– Nu mai pot de aripioare!
Zise micul porumbel.
– Dragul tatei, ai răbdare,
Uite, mai zburăm niţel!
Marea este pe sfârşite
Şi zăresc pământul. Iată!
Aripioarele-obosite
Se vor odihni îndată.
Ajungând, pe la apus,
Contemplau, în urmă, zarea…
– Vezi, copile, eu ţi-am spus,
Cu răbdarea, trecem marea!
Nu mai stăm, plecăm acuşa,
Mai avem drum lung, în faţă,
Şi-n Moldova, la mătuşa,
Vom ajunge, dimineaţă!
Peste munţi şi peste ape,
Cu răbdare au trecut.
Destinaţia-i aproape,
Însă, ajungând la Prut,
Guguştiucul de la vamă,
Zise, dup-un protocol
Cam bizar, de bună seamă:
– Paşaportul la control!
– Situaţia creată
Este chiar paradoxală!
(Spuse porumbelul tată)
Dar în toate-i o MORALĂ.
Şi-arătându-şi indignarea,
După-aşa un greu efort:
– Cu răbdarea, treci şi marea,
Prutul… doar cu paşaport!
O ÎNTÂMPLARE DIN TARAF
O trâmbiţă dădu de veste:
– De astăzi, în taraf la noi,
Conducător legitim este
Numit chiar Marele Cimpoi!
Mesajul cum îl auziră,
Mai toate instrumentele
La uşa şefului veniră,
Să-nceapă complimentele.
O muzicuţă mai fâşneaţă,
Dorind să fie remarcată,
C-un zâmbet prefăcut pe faţă,
Să-l laude-ncepu îndată:
– O, ce carabă minunată,
Cu şapte găuri! Ce inel!
O piele-aşa catifelată
Şi-un glas atât de subţirel!...
Şi poate-ar fi continuat
Făţarnica, o fire slabă,
Doar că cimpoiul enervat
Îi trase iute o carabă.
– Cred c-ai uitat că sunt cimpoi!
Priveşte: asta mi-e caraba,
Aici am foale, am bâzoi,
În strună-ncerci să-mi cânţi degeaba!
Morala vine să ne spună
Un adevăr ce este clar:
Când vrei să-i cânţi cuiva în strună,
Efectul poate fi contrar.
DESPRE BÂRFE
Vreo zece pupeze zburau domol,
De ore bune tot înaintau,
În drumul lor spre tropice, în stol,
Iar două, mai în urmă, şuşoteau:
– Priveşte cucul ăsta armenesc!
Observi ce stil de zbor haotic are?
– Să ştii că-aşa-i, de râs mă prăpădesc!
Şi creasta-i mai deschisă la culoare,
Iar penele din coadă rare îs
Şi ciocul este mic de parcă nu-i,
Ne face upupidaele* de râs!
– Aşa e, soro dragă, mie-mi spui?
Iar pupăza bârfită, ce-nainte
Zbura cuminte şi-şi vedea de cale,
Cum auzi asemenea cuvinte
Rostite la adresa dumisale,
Se întristă adânc, dar o surată
Mai înţeleaptă-i zise, cu sfială:
– Se vede că eşti tare supărată,
Dar în povestea asta-i o morală:
Fii mândră-atuncea când, cu răutate,
Vorbeşte despre tine câte-o ţaţă!
Când te discută lumea pe la spate,
E o dovadă că te afli-n faţă!
*Upupidae – familie din care face parte pupăza
Comentarii articol (0 )Nu exista niciun comentariu.
Adauga comentariu
Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.
Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre. Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Pe aceeasi tema
|



