Român l Ortodox l 26 ani l Miner l Nãscut în 1903, 15 iulie, la Poiana, jud. Sibiu l Domiciliat în comuna Lonea, jud. Hunedoara l Nu este însurat 

Nu are copii S-a eliberat din armatã ca sergent 

Nu a fost decorat l Carte ştie l şcoalã primarã 

Avere nu are l Nu a mai fost condamnat.

 

Semnalimente:

Statura - mijlocie l pãrul - castaniu l sprâncenele aproape negre l fruntea latã l  ochii - cãprui negri 

l nasul - acvilin l gura - potrivitã l mustaşa - micã 

l barba - potrivitã l faşa prelungã l alte semne vizibile - n-are.

 

Întorcându-mã din armatã, m-am angajat miner la Lonea, de unde am fost concediat cam dupã 8 luni, adicã în decembrie 1927 (...). Am plecat atunci în jud. Bacãu (...), unde m-am angajat tot ca miner şi am lucrat 5 luni, dupã care timp, întrucât nu mi s-a plãtit salariul, am plecat pe jos înapoi la Petroşani. Am cãutat serviciu, dar n-am gãsit şi am început sã amanetez toate lucrurile ce am avut. Nemaiavând ce amaneta şi tot neputând gãsi serviciu, fiind în mare mizerie, 

m-am unit cu Chiruţã Vasile, ştefãnescu Ion şi Hurduban Gheorghe, care nici ei n-aveau ce mânca şi ne-am sfãtuit sã ne procurãm o armã. Am cãutat toţi sã gãsim o armã şi ne-am întâlnit a doua oarã eu, ştefãnescu Ioan, Hurduban şi Cioloca Ilie. ştefãnescu Ioan (...) arma, iar Cioloca Ilie, fiind concediat de la Soc. Petroşani, ne-a spus sã atacãm trãsura, care duce plata de la Petroşani la Aninoasa şi care vine cu 1.700.000 lei. Aflând de la acesta ziua când trebuia sã treacã trãsura, ne-am dus sã atacãm, dar n-am putut sã dãm atacul deoarece trãsura a întârziat şi a trecut ziua pe la locul unde o aşteptam noi şi n-am mai atacat. Atacul asupra trãsurii l-am dat în luna Noiembrie 1928 şi la el nu a luat parte Cioloca Ilie, numa’ am hotãrât şi cu el ca sã atacãm trãsura.

Având numai o armã, ne-am sfãtuit cã trebuie sã gãsim încã o armã, pe care a şi gãsit-o tot ştefãnescu astã iarnã, prin februarie 1929. N-am mai dat nici o loviturã pânã primãvara, când nãdãjduiam sã gãsim de lucru, dar deşi am cãutat toatã Valea Jiului, tot n-am gãsit. Atunci, în martie 1929, am dat primul atac la drumul mare, între Bãniţa şi Merişor, jud. Hunedoara. Am fost la acest atac numai eu şi Chiruţã Vasile. Am pândit pe acest drum şi când a trecut un automobil, l-am oprit; era în maşinã numai un inginer şi şoferul. Am luat de la inginer (...) şi un ceas de aur cu 3 zale de lanţ. N-am fãcut nici o înjurãturã şi nici o bãtaie atât inginerului cât şi şoferului. Am împãrţit banii cu Chiruţã, luând pe jumãtate, şi de bani, atât eu cât şi Chiruţã, am cumpãrat alimente. Având acum mâncare, am cãutat din nou sã gãsim de lucru şi n-am gãsit. Am întrebat chiar pe dl. primar al oraşului Petroşani, anume Niciu, care mi-a dat 500 lei.

Vãzând cã iar nu gãsesc de lucru, la 30 Aprilie 1929, am plecat împreunã cu Chiruţã Vasile la al doilea atac la drumul mare, pe şoseaua Surducului, care merge spre Târgu-Jiu. Acolo am oprit un automobil în care se afla numai şoferul, care a avut la el 3.000 lei, un revolver “Browning”, şi care bani şi revolver i-am luat fãrã sã-i facem nici un rãu, dar l-am întors înapoi spre Lainici.

Dupã acest atac, am venit acasã şi ne-am cumpãrat haine, care sunt şi acum pe mine şi alimente. Chiruţã la fel a fãcut. Dupã aceasta, am vorbit cu Chiriţã Vasile, Hurduban Gheorghe şi ştefãnescu Ion, sã pornim spre Oasa şi Prigoana, unde sunt lu­crãri de pãdure şi unde ne-am dus pe jos peste munte, fiindcã aceste firme, Oasa şi Prigoana, sunt în jud. Sibiu. Am luat armele cu noi, pe care le-am demontat şi le-am vârât în raniţã. Am luat şi mâncare pe 3 zile. Ne-am dus cu gândul sã cãutãm de lucru şi dacã nu gãsim sã ne apucãm iar de atac. Am cãutat de lucru o sãptãmânã şi negãsind, am ieşit la drumul mare, care merge spre Sibiu. Am stat o zi de am observart locul şi a doua zi am oprit (...) o maşinã, de unde venea şi a cui era nu ştiu. În maşinã erau şase inşi, de la care am luat 8.500 lei, o armã micã de vânãtoare şi un geamantan mic, pe care l-am lãsat în pãdure, nefiind bani în el. Persoanelor din maşinã nu le-am fãcut nimic. În geamantan am gãsit nişte ciorapi, o cãmaşe, o maşinã de ras şi o pereche de pantofi galbeni. Banii i-am împãrţit în mod egal. Dupã acest atac, ne-am întors iarãşi acasã, unde am gãsit pe mama bolnavã şi am cheltuit 1.000 lei cu medicul şi de 1.000 lei am luat alimente.

Am stat 3 sãptãmâni şi apoi ne-am pus din nou la atac împreunã cu Chiruţã Vasile, Hurduban Gh. şi ştefãnescu Ion.  Am dat acest atac între Petroşani şi Peştera Bolii, unde am încercat sã oprim o maşinã, care, fugind înainte, nu am putut face sã opreascã. Ne-am întors apoi iar acasã.

La douã sãptãmâni, m-am dus împreunã cu (...)  şi Chiruţa Vasile din nou pe drumul între Bãniţa şi Merişor, am încercat sã oprim o maşinã şi n-am putut fiindcã s-a dus maşina înainte. (...)