|
Nr. 4264, vineri 11 sep 2026, Anul XIX
 .
01.02.2013, 16:21:25 | 0 comentarii | 1898 vizualizari
Fabule de Vasile Vajoga
Articole de acelasi autor
de Petronela VALI SLAVU
Vi-l mai amintiţi pe umoristul Vasile Vajoga, de la Iaşi? Îl prezentam, nu demult, în această pagină, ca pe un magician al cuvintelor. Nu se ştie ce scamatorie a făcut, de a reuşit să adauge în bogatul dumnealui palmares încă o distincţie: premiul I (ex aequo) la Festivalul Naţional de Epigramă şi Fabulă „Donici, cuib de-nţelepciune”, de la Chişinău. Vă propun, spre delectare, fabulele premiate, dar şi o superbă poezie.
Fabulă cu sfaturi medicale
Puştan fiind, ţin minte nişte sfaturi
De la un nutriţionist sever:
„Mâncaţi spanac, salată, zarzavaturi,
Că au un conţinut bogat în fier!”
Iar la copii li se-nverziră dinţii,
Fiindcă-n fiecare dimineaţă,
Prin pieţe alergau de zori părinţii
Să îşi îndoape ţâncii cu verdeaţă,
Călăuziţi fiind de optimismul
Că, ingerând verdeţuri, prichindelul
Acumulează fier, iar organismul
Va fi vânjos şi tare ca oţelul!
Dar... anii au trecut, şi, curioşii
Ascultă azi, la radio, savanţi
Ce-ndeamnă: „Consumaţi doar vinuri roşii
Că sunt bogate-n antioxidanţi!”...
Iar prin deliciul bahic indivizii
- Spre a elucida complet misterul -
Susţin că se elimină oxizii
Ce pot, în timp, să... corodeze fierul!
.......................................
Morala întrebări adună-n salbe
Şi-a căuta răspunsul mă incită:
- Parlamentarii beau doar vinuri albe
De mintea li-i atât de ruginită??
Fabulă simfonică
Pianul negru, îmbrăcat în frac,
Cu papion şi cu pantofi de lac,
Vedetă de prim rang, e lucru cert,
În orişicare sală de concert,
Infatuat şi plin de importanţă
Purta un dialog de circumstanţă
Cu un cimpoi umil al nu ştiu cui
Ce atârna, abandonat în cui:
Pianu-a zis fudul şi intrigant:
- Priveşte-mă cât sunt de elegant
Şi-s favorit în marile saloane,
Cânt doar pentru boieri şi la cucoane,
Dar tu? Un biet burduf ca din talcioc,
Cu două găurite ţevi de soc,
Şi care, cred, de sute-ntregi de ani
Doar pe la crâşme cânţi şi la ţărani
Şi nimeni nu te-ar ţine în odaie,
Fiindcă, să mă ierţi, miroşi a... oaie;
Iar în concert, ţi-o spun pe ton polemic,
Eu reprezint sectorul academic!!!
- Păi... dacă e aşa, cimpoiul zise
Gesticulând cu braţele deschise,
Ia spune-mi ce academician
Ştii tu că se numeşte... domn' Pian?
..................................
Aşa că, în contextul existent,
Atât de îngâmfatul instrument,
Surprins la întrebare fără gardă,
S-a enervat şi... i-a plesnit o coardă!
Morala? O pricepeţi lesne voi,
De-aveţi umor precum Mihai Cimpoi!
Fabulă cu hair stylist
Pe când gonea pe codrii de pe deal
Precum un cavaler medieval,
Mistreţul cel puternic şi trufaş,
Eroul poeziei lui Doinaş*,
Privindu-se în lacul din pădure
Văzu că are-n barbă fire sure
Şi că frizura nu mai e-ngrijită
Ci lungă, rară, aspră şi-ncâlcită.
Aşa c-a hotărât, precum se ştie,
Să intre grabnic într-o frizerie
Şi-acolo un frizer (dar un lingvist
Mi-a spus că azi frizeru-i „hair stylist”)
S-a străduit să-l facă iar frumos,
Să-l tundă şi să-l radă pân-la os,
Încât acum, cu un lănţoi la gât
Şi cu un „piercing” dintr-o
sârmă-n rât,
Vă spun pe şleau şi vorba nu
mi-o-ntorc:
Mistreţu-a devenit un simplu porc!
Un porc înscris în limite fireşti,
Cu grosiere-apucături porceşti,
La fel ca porcii ce-şi găsiră voga
În fabulele unuia Vajoga.**
.......................................
Morala mea? Acesta-i adevărul
Pe care-l voi expune-n mod subtil:
„Stilistul poate doar să-ţi schimbe părul,
Dar nu îţi poate conferi şi... stil!
__________________________
*Ştefan Augustin Doinaş – poet român, autorul cunoscutei balade "Mistreţul cu colţi de argint".
**Vasile Vajoga – umorist contemporan ieşean, autorul unor numeroase
fabule cu porci.
Sunt Cerşetorul Iernii
Sunt Cerşetorul Iernii, sosit de pe coclauri
La han, să beau în crâşma bătrânului hangiu
Şi vin din cartea veche cu prinţi şi cu balauri
De pe-un tărâm pe care nici basmele nu-l ştiu.
N-am nici hogeac, nici ţară şi sunt străin de neamuri,
Port anii în desagă, nu poţi să-i mai aduni,
Când trec, toţi caii nopţii se zbat muşcând din hamuri,
Iar nucii se apleacă, smeriţi,
ca-n rugăciuni,
Văzduhu-şi trage, vânăt, de-a latul pân-aiurea
Cortine destrămate din care scame cad
Şi unde gârla curge de-ngână-n glas pădurea,
Năluci de pâclă rară dansează peste vad,
Răchiţile pe luncă prind flori de ger în plete
Şi cu argint se-mbracă rugina-n crengi de tei;
Roiesc prin ceaţă fluturi pe ritm de menuete,
Iar zarea de cenuşă
se-acoperă cu miei...
Atunci, vreau, prin troiene să merg ca printr-o iarbă
Desculţ, sub tălpi răcoarea s-o simt ca toţi cei vii,
Cu neaua prinsă-n gene şi năpădită-n barbă,
Sunt Cerşetorul Iernii, primiţi-mă, hangii!
Comentarii articol (0 )Nu exista niciun comentariu.
Adauga comentariu
Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.
Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre. Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Pe aceeasi tema
 
Alege să o susții! 
Promovare
 Publicitate
 Newsletter
|
Copyright © 2008-2026 ZVJ. Toate drepturile rezervate.
Ziarul Văii Jiului | De neoprit
