15 aprilie - 25 mai 1942: Şi în Dările de seamă ale Comisariatului de poliţie Petroşani - Biroul Siguranţă către Poliţia de reşedinţă Deva din 1942 găsim informaţii despre manifestările culturale, care s-au desfăşurat la Petroşani.

„Cu ocazia zilei de 10 Mai a.c., (…), deşi timpul a fost defavorabil, a luat parte toată populaţia românească, pentru a da dovadă că sunt conştienţi de semnătatea acestei zile pe care trebuie să o respecte. Programul zilei a fost aranjat de autorităţile civile şi militare, dând un rezultat excelent de frumos mai mult ca şi în anii precedenţi, în după amiaza zilei, la Cazinoul Muncitoresc a fost aranjată o serbare în care inspectorul şcolar Damean a arătat în discursul său elogios însemnătatea zilei pentru noi, românii, după acest discurs a urmat serbarea aranjată din partea Liceului din localitate cu un festival bogat la care au luat parte, în afară de români, delegaţii Grupului Etnic German, s-a observat lipsa conducerii maghiare, care, şi de data aceasta, au căutat să se arate ostili statului român. (…)

Ziua Eroilor a fost o zi de doliu în întreaga populaţie românească, mai ales că în acest interval de timp se sacrificau în ofensiva spre răsărit fiii cei mai aleşi ai naţiunii. La Cimitirul Eroilor a avut loc Te Deumul cu un fast deosebit faţă de anul precedent, acoperind mormintele eroilor numai în flori”. 

Amănunte despre atmosfera premergătoare sărbătorii naţionale din 10 mai aflăm şi din adresa din 8 mai a Prefecturii judeţului Hunedoara către Chestura de poliţie Deva: „Cu onoare Vă rugăm să binevoiţi a lua măsuri ca duminică, 10 Mai a.c., oraşul să fie arborat cu drapele naţionale iar vitrinele comercianţilor împodobite cu flori şi fotografiile M.S. Regelui Mihai I şi a D-lui Mareşal Ion Antonescu, conducătorul Statului. De asemenea, Vă rugăm să luaţi măsuri ca trei comisari de poliţie să fie delegaţi cu dirigarea programului de 10 Mai, întocmite de Prefectură şi Garnizoană”.

Cu o zi înaintea sărbătorii naţionale, o notă telefonică „extra urgentă” pune pe jar comisariatele de poliţie din judeţ, între care se află şi cele din Petroşani şi Lupeni: „(…) Direcţiunea Generală a Poliţiei este informată că în vederea Zilei de 10 Mai, de mâine a.c., agenţii legionari şi comunişti intenţionează să provoace manifestaţiuni de dezordine şi atentate. Pentru reuşita acestora s-ar îmbrăca în uniforme de şcoală, poliţiste sau chiar militare, căutând să fie cât mai aproape de tribunele oficiale”. Poliţiştii petroşeneni intră  în alertă, întărindu-şi vigilenţa… Din fericire, la Petroşani, agenţii legionari şi comunişti nu au ieşit în evidenţă, ziua de 10 Mai nefiind tulburată de evenimente deosebite. Prin urmare, Comisariatul de Poliţie Petroşani raportează Poliţiei Deva: „Serbarea zilei de 10 Mai cât şi cea de după amiază de la Cazinoul Muncitoresc a decurs în cea mai perfectă ordine, fără a se întâmpla nici un eveniment”.

 

20 iunie - 20 iulie 1942: „Populaţia românească a căutat prin diferite serbări aranjate cu caracter patriotic să dea populaţiei educaţie naţională.

În ziua de 27 iunie, subcentrul P.P. (Pregătirea Premilitară - n.a.) a prezentat printr-un program ales activitatea de un an zile printr-un frumos program. S-a observat lipsa păturii intelectuale, pe motivul că serbarea a fost aranjată la orele 11. Această aranjare la ore nepotrivite s-a făcut pe motivul că în ziua respectivă, după masă, s-a dat un concert al Bisericii Ortodoxe, cu un bogat program adunat naţional.

La această serbare, ca şi la toate serbările, s-a observat lipsa minorităţii maghiare.

În ziua de 27 iunie, Asociaţia tinerilor din Lupeni a dat o şezătoare artistică culturală în această localitate cu un bogat program”.

 

24 iulie - 24 august 1942: „Populaţia românească, în acest interval de timp şi-a păstrat moralul ridicat ca în lunile precedente, după greutăţile războiului mai mari.

În seara zilei de 8 august a.c. a avut loc în sala Cazinoului Muncitoresc un festival teatral organizat de personalul C.F.R. din Petroşani, un program pur naţional, distractiv, până la orele două, fără dans, la care a luat parte un număr mare de populaţie românească. Venitul net de la această serbare s-a vărsat Crucii Roşii din localitate. Ca şi la serbările din trecut s-a observat lipsa autorităţilor, care prin orice mijloace caută a se eschiva prin sfidarea a tot ceea ce este românesc”. 

 

24 august - 24 septembrie 1942: „Populaţia românească în acest interval de timp şi-a păstrat moralul ridicat ca şi în lunile precedente, deşi au fost supuşi la diferite greutăţi impuse de război. În cursul acestei luni, au avut loc mai multe serbări aranjate cu caracter naţional, de afirmare românească, aranjate de unităţile militare, cu consiliul de patronaj al operelor sociale din această localitate, pentru ajutorarea consiliului de patronaj din localitate. Astfel, în ziua de 12 Septemvrie a.c., Batalionul 7 V.M. P.S. din Vulcan a dat un concert în această localitate, urmat de dans.

În ziua de 13 Septembrie, tineretul intelectual din comuna Simeria, de asemenea a dat un concert, urmat de dans, cu scopul adunării de fonduri, pentru înfiinţarea unui cămin cultural în comuna Simeria.

În ziua de 19 Sept. A.c. Consiliul de patronaj din Petroşani a aranjat o serbare pentru adunare de fonduri Consiliului de patronaj”.

 

24 septembrie - 24 octombrie: „Grupul Etnic German din localitate îşi desfăşoară activitatea, cu scopul regermanizării conaţionalilor lor, denaţionalizaţi. În ziua de 4 octombrie 1942, Gr. E. German din localitate a inaugurat opera de ajutorare de iarnă, în baza aprobării Prefecturii jud. Hunedoara. Serbarea s-a deschis cu un marş executat de fanfara grupului etnic german, după care a urmat imnul soldaţilor germani, după care a luat cuvântul conducătorul grupului etnic german din localitate, care a salutat pe Dl. From, cond. Grupului german din Transilvania. În conferinţa sa, Cond. Grup. Et. german a accentuat că trebuie să se considere toţi germanii că fac parte din marele Reich, a cărui voinţă o reprezintă Führerul Adolf Hitler şi trebuie să se arate vrednici de a fi consideraţi ca făcând parte din Germania de una sută de milioane de locuitori. În continuare a vorbit dl. From, care prin violenţă critică asupra unor persoane proeminente din conducerea grupului etnic german din România, care şi în actualul moment se gândesc la punga şi interesele lor, şi nu la interesele naţiunii. Însă toţi aceştia îţi vor lua răsplata la sfârşitul războiului, întrucât ţin evidenţa lor. A atras atenţia, de asemenea, asupra stabilităţii leului, căci Hitler a garantat, leul românesc şi marca germană sunt legate una de alta, aşa că astfel cine nu crede în leul român nu crede în marca germană, deci nu cred în victoria finală. A mai amintit despre recăpătarea drepturilor sub regimul Antonescu, iar sub regimul  Regelui Carol erau condamnaţi pentru crima de înaltă trădare. Totodată, a îndemnat grupul etnic german din localitate să nu se plângă de greutăţi, că şi România se află în război alături de Germania, sunt hotărâţi să lupte până la distrugerea comunismului.

În ziua de 22 Octomvrie a.c. s-a dat reprezentaţia Marionete germane din Klasburg, la care au luat parte toate şcolile din localitate. La serbarea a luat parte populaţia românească alături de membrii grupului etnic german”.

 

24 octombrie - 24 noiembrie: „Conform dispoziţiunilor a Corp. VII Armată Teritorial, s-au organizat şi în cursul acestei luni conferinţe patriotice cu caracter educativ, ţinute de cei mai buni oratori din această regiune, care în conferinţele lor au arătat drepturile noastre de stăpânire ale Ardealului, documentate pe date istorice şi reale, precum şi subiectul pentru ce luptăm noi în răsărit până în Caucaz, teze documentate, prin care se arată că în tot decursul istoriei noastre expansiunea rusească tindea ca să ne ocupe, iar pe de altă parte chiar când am fost în alianţă cu ei, nu se ţineau de convenţii, tratându-ne ca pe duşmani”.

 

24 noiembrie - 24 decembrie: „În această localitate, conform dispoziţiunilor a Corpului VII Armată, s-au ţinut diferite serbări şi conferinţe patriotice cu caracter educativ din partea celor mai buni oratori din această localitate. Ortatorii, în conferinţele lor, au arătat şi au căutat să documenteze pe date istorice motivele pentru care România luptă în contra Rusiei, care în orice împrejurări au căutat să ne provoace. (…) Populaţia românească aşteaptă cu nerăbdare sfârşitul războiului pentru realizarea idealului nostru naţional.

În ziua de 19 Decembrie a.c., a avut loc la Casinoul Muncitoresc serbarea Pomului de Crăciun, aranjată de şcoala de mineri din localitate, la care a luat parte populaţia românească, cu excepţia minoritarilor, care şi de data aceasta au evitat să ia parte.

În ziua de 23 l.c. a avut loc la Casinoul Muncitoresc serbarea Pomului de Crăciun aranjată de către personalul CFR din localitate, la care s-a observat prezenţa numai a personalului c.f.r. (…)

Grupul Etnic German din localitate, ca şi în lunile precedente, desfăşoară activitatea pe teren educativ. În ziua de 20 decembrie a.c. a avut loc o adunarea a grupului etnic german din localitate, sărbătorind solstiţiul de iarnă, la care au luat parte circa 100 persoane, majoritatea tineret, cu care ocazie conducătorul grupului etnic german, Kasper, a ţinut un discurs prin care a arătat tineretului german că în anul trecut poporul german credea că sfârşitul războiului va fi în toamna anului 1942, faţă de Rusia, însă războiul nu s-a terminat în anul acesta, iar poporul german şi-a înfipt zvastica mai departe în Răsărit în inima Rusiei. Numitul a apelat la sentimentele patriotice ale membrilor grupului etnic german de a crede într-o victorie sigură a Germaniei”.

 

24 decembrie 1942 - 24 ianuarie 1943: „Cu ocazia sărbătorilor Crăciunului, localurile de consumaţie au fost închise la orele 11, putând, în schimb, populaţia să sărbătorească Sfintele sărbători în familie. Cu ocazia Anului Nou şi Bobotează, au avut loc Te-Deum-uri la biserici, unde după terminarea serviciului Divin, au avut loc defilări. (…) În acest interval de timp, în fiecare Duminică, s-au ţinut conferinţe cu caracter educativ din partea celor mai buni creatori din regiune, cu care ocazie, s-au arătat greutăţile pe care le întâmpină populaţia, făcând comparaţie cu alte ţări unde viaţa este mai scumpă”.

 

24 februarie - 24 martie 1943: „În cursul acestei luni, ca şi în lunile precedente, s-au ţinut conferinţe educative, cu scopul de a arăta populaţiei motivele pentru care luptăm noi în Siberia, şi drepturile noastre româneşti asupra Basarabiei şi Bucovinei. În ziua de 28 februarie, la biserica unită din localitate a avut loc o adunare bisericească, cu care ocazie s-a dezbătut programul bisericesc, pentru postul Paştelor, precum şi demersurile pe care le-au făcut pentru a încasa subvenţia de 200.000 lei aprobată de Primăria locală. Adunarea a decurs în perfectă ordine şi linişte”.

Nu doar adunările cu caracter cultural, educativ, naţional, ori religios erau urmărite de către agenţii Comisariatului Petroşani - Biroul Siguranţei, ci şi întrunirile sindicale desfăşurate la Casinoul Muncitoresc.

O astfel de întâlnire are loc la 19 iunie 1942. Din nota informativă întocmită la 19 iunie 1942 de agentul de poliţie Gheorghe Barbu reţinem: „Astăzi, înainte de masă, au fost convocaţi la Casinoul Muncitoresc din Petroşani de către Dl. inspector al Muncii Popescu Petre toţi delegaţii muncitorilor din Valea Jiului, de la care 

s-a interesat de starea de spirit a muncitorilor. Au luat parte la discuţii următorii: 1. Dl. Popescu Petre - inspector al muncii; 2. Dl. Director Bădărău; 3. Director A-tiv Popescu; 4. Maior Bărbosu; 5. Un domn inspector de la „Muncă şi Lumină”; 6. Secretarul d-lui inspector al muncii” şi 25 de delegaţi ai muncitorilor de la Atelierele Centrale Petroşani şi de la minele Petrila, Lonea, Aninoasa, Lupeni şi Vulcan. După discutarea revendicărilor minerilor, inspectorul Petre Popescu „aduce la cunoştinţă că în curând pentru suplinirea unei organizaţii muncitoreşti se va înfiinţa în toată Valea Jiului organizaţia Muncă şi lumină, la care se va pune la dispoziţie tot mobilierul fostelor bresle”. Informarea agentului Gheorghe Barbu despre întrunirea de la Casinou se încheie cu o referire la noua organizaţie: „D. Insp. de la Muncă şi Lumină a adus delegaţilor la cunoştinţă că această organizaţie va începe să funcţioneze cu începere din luna iulie a.c.”.

Un alt agent raportează peste 12 zile, despre întâlnirea care a avut la Casinoul Muncitoresc, când autorităţile miniere şi militare au dat răspuns cererilor muncitorilor formulate la 19 iulie: „(…) în ziua de 2 iulie a.c. în sala bibliotecii de la Casinoul Muncitoresc, de la ora 17  şi până la ora 19,30 toţi delegaţii muncitorilor din Valea Jiului de către societate, la convocare au luat parte d-nii director Bădărău, Popescu, Gavriliu din Lonea şi comandantul militar al Văii Jiului, colonelul Minea”.

 

Periodic, adunările erau interzise. De exemplu, la 8 martie 1943, Chestura de Poliţie Deva transmite: „În conf. cu ordinul Insp. Reg. de Pol. A. Iulia telegrafic cifrat de azi, vă facem cunoscut că se interzice cu începere de la primirea acestui an orice adunare a oricărei asociaţii de orice natură care provoacă aglomerări şi discursuri”.

 

Şi după 23 August 1944 continuă „obiceiul” supravegherii întâlnirilor organizate la Casinoul Muncitoresc de către agenţii poliţiei petroşenene. Un ordin din 28 iulie 1946, al şefului Poliţiei Deva, confirmă atenţia, seriozitatea şi frecvenţa rapoartelor agenţilor petroşeneni: „(…) Raportaţi până la orele 18 precis modul cum a decurs meetingul organizat de P.C.R. în Casinoul Muncitoresc. Se va raporta detaliat (…). În viitor, buletinul informativ se va raporta cu relaţii complete ce le posedă până la acea oră, şi nu în mod superficial şi la orele fixate: 9 dimineaţa, 16 şi 19”.

Ca să dovedească relativitatea temporară a ordinelor, dar şi operativitatea, un agent petroşenean infiltrat la adunarea PCR raportează la orele… 12,45: „Domnule Şef/ Cu respect raportez că azi, 28 iulie 1946, a avut loc la Casinoul Muncitoresc din această localitate o întrunire publică a partidului comunist din localitate. (…) A vorbit Dl. inginer Florescu despre conferinţa de la Paris, cu privire la pacea cu România, datorită guvernului de la 6 martie în frunte cu Dl. Dr. Petru Groza, vom obţine o pace dreaptă şi durabilă, după care a făcut apologia iredentei maghiare din Ungaria, care a făcut demersuri la cele 4 mari puteri pentru revizuirea graniţelor noastre, însă nu li s-a dat drept de cauză, întrucât în România este un guvern adevărat democrat şi deoarece nu se mai poate ţine cont de dictatul de la Viena, unde iredentismul maghiar şi hitlerismul au avut legături cu reacţiunea românească, întrucât graniţele au fost câştigate prin mari lupte duse de armata roşie şi română pentru tot ceea ce a fost hitlerist şi salasist. Mai reaminteşte că reacţiunea românească are legături cu reacţiunea mondială pentru distrugerea democraţiei, însă toată lumea să fie constituită şi să meargă pe calea dreptăţii, adică strânşi uniţi cu toţii pentru susţinerea democraţiei şi distrugerea reacţiunii. A luat după acesta cuvântul Dl. Creţu, care a adus la cunoştinţa publicului că lupta decisivă a început, adică pregătirea alegerilor, şi care luptă este foarte grea, trebuie să fim cu toţii bine strânşi uniţi pentru a câştiga drepturile noastre muncitoreşti şi a distruge tot ce este manist-brătenist, care caută distrugerea pe orice căi a democraţiei şi a drepturilor muncitorilor, întrucât aceştia fiind socotiţi reacţionari având legături cu iredentismul şi revizionismul maghiar, fiind împinşi la aceasta de către grofii maghiari şi boierii români care au fost exproprietăriţi de averi şi date la muncitori. Mai vorbeşte Dl. Matyas în limba maghiară tot în acest sens. Întrunirea a început la orele 10,30 şi a durat în linişte până la orele 12,30”. Pentru frazele unde se pierde predicatul şi… înţelesul de vină trebuie să fi fost faptul că informarea a fost scrisă în grabă mare, doar într-un sfert de oră…