|
.
03.11.2011, 20:14:01 | 0 comentarii | 1083 vizualizari
Poeme de Loredana Cristea
Articole de acelasi autor
de Ziarul Vaii Jiului
copii de bogdaproste când coboram pe trepte mă-nfrigura un tremur prin oasele fragile trecea un iz de ger în timp ce tineri ochi-mi călătoreau spre cer îndoliaţi de moartea speranţei ăstor vremuri
alai de preoţi tineri cântau la parastas actoricesc dând faţă profanului de sacru de parcă-n ţâţa Evei, deodată, lapte acru ar izvorî, ca pruncii să-i fie fără glas
de peste tot vin zvonuri şi-o veste ce desfidă puterea care-a toate şi-a tot este stăpână ca la sfârşit de veacuri, de noi, să mai rămână doar temple somptuoase de var şi cărămidă
statui fără trecuturi, filosofii anoste bordeluri ridicate la rang de citadele iar mai presus de toate, cu braţele-n atele suntem noi, la grămadă, copii de bogdaproste
dacă-n noroi şi pietre va susura încet chiar şi după potoape o linişte domoală şi-un dangăt ca de clopot, bătrân de catedrală vă va chema, să mergeţi!... e glas cald de poet
Fiii lui Belial (confesiuni cu daimonul) (şi tac deşi sprânceana-mi bate precum în turnul morţii ora când pleci împărtăşit de toate al nimănui şi-al tuturora)
mai cauţi, noaptea, ca nebunii un fir de apă în deşert o poartă care stă deschisă şi dincolo de ea... un om care-şi zideşte singur casa iubindu-şi poamele din pom deşi te-a exilat trecutul într-un prezent aşa incert
în care urlă ziua lupii hidos însângeraţi pe bot tresalţi că nimeni nu se miră despre nenaşterea de prunci în care hău, în care apă adâncă, vrei să te arunci când dragostea nu-i nicăierea şi tu o cauţi peste tot
Timid precum albeaţa gingaşelor gardenii Parodiază-mi setea dar vezi să ai cuvinte Atât de potrivite încât măcar să-mbete Cu apă căldicică pe-acele marionete De care nu ştiu cine îşi va aduce-aminte.
Vorbeşte, baletează, invocă duhuri bete Åži tot o să-mi susure poemu-n oseminte, Cuvântu-mi este umbră şi el nu se dezminte Chiar de-ai clădi castele în cinstea mea, băiete!
Timid precum albeaţa gingaşelor gardenii Te vei retrage singur, speriat şi-un pic uimit Cum de am fire albe l-abia două decenii,
Åži-ntr-un târziu vei spune cumva dezmeticit: “De ce mi-aş pierde vremea cu astfel de ciudăţenii! Sunt prea nebuni poeţii... prea straniu de iubit!”
ţara te vrea (prost) trezeşte-te române, în veac mizer şi-anost tăcerea-ţi parcă scoate statuile din minţi tu fredonezi manele cu cerşetori şi prinţi deşteaptă-te române, că ţara te vrea prost
agnosticit şi rece precum un şiş în dinţi prin ce străine luturi îţi cauţi adăpost la piaţa mondială deja ai preţ de cost când spui român - spui Iuda sau treizeci de arginţi
trezeşte-te, ai locul de mulţi râvnit drept casă femei aşa frumoase, copii atât de buni nu eşti a social number... un nepoftit la masă
ţi-e somnul ăsta plasă urzită din minciuni vegheat de-o buhă neagră ca o candelăreasă ce-aprinde felinare la casa de nebuni
afiş de Toulouse-Lautrec uneori mă mint c-aş fi un melc aşa lăsat să-şi poarte casa în spate dar cine să mă creadă mai am de plătit atâtea impozite şi rate facturi la gaz şi energie asigurări şi chirie
în timp reparaţii la casă extensii economii pentru fondul de pensii sunt fericită ah! ce fericită într-o zi voi auzi bârfe nebuna asta se mărită şi-o să facă nu poeme ci sarmale şi mămăligă-n tuci atunci să vedeţi cum îşi şterge poeta odrasla de muci
e seară şi mi-e bine pe bulevardul ăsta pe care trec oamenii câinii culorile par dintr-un afiş de Toulouse-Lautrec Comentarii articol (0 )Nu exista niciun comentariu.
Adauga comentariu
Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.
Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre. Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul |



