|
Nr. 4264, vineri 11 sep 2026, Anul XIX
 .
23.05.2013, 23:14:47 | 0 comentarii | 1463 vizualizari
Prietenul anevoie se cunoaşte
Articole de acelasi autor
de Petronela VALI SLAVU
În cadrul Festivalului de Umor „Cât e Buzăul de mare”, despre care am scris în numărul trecut, s-au decernat şi premiile Concursului Naţional de Epigramă „Mircea Trifu” – Bucureşti. Ajuns la ediţia a VIII-a, concursul s-a desfăşurat la începutul acestui an şi a reunit 63 de epigramişti, care au trimis câte trei epigrame la tema „Prietenul anevoie se cunoaşte” şi două pe temă liberă. Juriul a fost format din prof. univ. dr. Ştefan Cazimir, preşedintele Uniunii Epigramiştilor din România, George Corbu, prof. George Zarafu, prof. Nicuşor Constantinescu şi (nu în ultimul rând) prof. univ. dr. Elis Râpeanu – organizatoarea concursului. Epigramele participante au fost selectate cu grijă şi cuprinse în volumul „Prietenul anevoie se cunoaşte”, volum alcătuit de dr. Elis Râpeanu. Pe lângă acestea, sunt publicate şi observaţii privind materialele trimise la concurs, adevărate lecţii de epigramă, deosebit de utile pentru că îmbină noţiunile teoretice cu exemplele concrete. La fel de utile, pentru iubitorii genului, sunt şi documentele cuprinse în capitolul „Mircea Trifu – Restitutio”.
Un prieten recunoscător
Un amic, de-i faci un bine,
Îţi va mulţumi mereu
Şi-şi va aminti de tine
Când va fi, din nou, la greu.
Am două categorii de prieteni
Am prieteni mulţi, şi mari, şi mici,
Care nu iau lucrurile-n joacă:
Unii se prefac a-mi fi amici,
Alţii nici nu ştiu să se prefacă.
Prieten la bine şi la rău
Împart cu el un colţ de pâine
Şi n-am să-i reproşez nimic,
Prefer să am amic un câine,
Decât un câine de amic!
(Petronela-Vali Slavu, Aninoasa – Marele Premiu „Mircea Trifu”)
Prietenul
Mi-a dat speranţă şi căldură,
O stimă cum o alta nu-i,
Prietenia cea mai pură...
Pe lângă toţi duşmanii lui.
Prietenul devotat
Mi-a spus că-s prost, dar nu m-am supărat,
Că-n lumea asta, uneori nebună,
Doar un prieten foarte devotat
Mai poate adevărul să ţi-l spună!...
Prietenie
Să fim prieteni viaţa toată
Mi-au arătat c-ar vrea destui,
Iar când am fost de-acord, îndată,
Mi-au spus şi... împotriva cui.
(Gheorghe Bâlici, Chişinău – Premiul I)
De când m-am căpătuit
Am bani, iar de prieteni nu mai scap
Şi-atâta-s de dezamăgit, încât
Prefer duşmanii care-mi „stau în gât”,
Amicilor ce mi se „urcă-n cap”.
Prieteni şi duşmani
Când cad – ca om cu vicii - în greşeală,
Pe toţi din preajmă îi interesează:
Întâi o scot duşmanii la iveală,
Apoi amicii mei o exploatează.
(Ştefan-Cornel Rodean, Sibiu – Premiul al II-lea)
Avantajul succesului
Când ai succes, de-apar şi banii
Şi se-nmulţesc cei ce te plac,
N-au cum să-ţi facă rău duşmanii...
Că-ţi vin prietenii de hac.
Secretul păstrării prietenilor
Din mulţi – precum îţi e dorinţa –
Prieteni buni rămân doar cei
Ce-i poţi păstra, de-ţi dai silinţa...
Să nu fii tu mai bun ca ei.
(Gheorghe Bălăceanu, Iaşi – Premiul al III-lea)
Recunoştinţă
Ai dovedit, o dată-n viaţa asta,
Că-mi eşti prieten cu adevărat;
De bunăvoie mi-ai luat nevasta...
De care anevoie-aş fi scăpat.
Omul de lângă tine
Atunci când o primejdie te paşte,
Mizezi pe el şi-n sinea ta îţi spui:
„Amicul la nevoie se cunoaşte”...
Când ai nevoie, ia-l de unde nu-i.
(Ica Ungureanu, Buzău – Menţiune)
Unui amic perfid
Pe-acest amic stilat şi cult,
Dar în tertipuri ne-ntrecut,
L-am „întâlnit” demult, demult,
Dar prea târziu l-am „cunoscut”.
Cei mai buni prieteni
Amici cu conştiinţe treze,
Mi-au fost fideli, în anii grei,
Că s-au ferit să mă trădeze:
Patrocle, Laica şi Grivei.
(Ionuţ-Daniel Ţucă, Medgidia – Menţiune)
Salvare miraculoasă dintr-un incendiu
Când, ars şi amărât, amicul meu
Cam afumat, din flăcări, a ieşit,
L-am identificat destul de greu,
Deşi, de când îl ştiu, a fost… pârlit!
(Grigore Chitul, Bistriţa)
Dilemă
Verificată de un an,
O lege-a firii, hotărât,
Transformă-amicul în duşman,
Iar întrebarea-i: pentru cât?
(George Corbu, Bucureşti)
Amic de nota zece
Am fost odată la strâmtoare,
Dar un amic de pus la rană,
Cerând colacul de salvare,
Îmi dete unul... de pomană!
(Florina Dinescu, Ploieşti)
Prietenul omului
În vrednicia câinelui mă-ncred
Atunci când ne plimbăm pe ulicioare;
Dar dragul meu prieten patruped
E pentru pomi duşman cu... trei picioare.
(Ion Diviza, Chişinău)
Bănuiam eu...
Amicul ce-mi curta soţia,
Pe faţă, în rulota mea,
Şi-a dovedit prietenia
Când a plecat cu tot... cu ea!
(Petru-Ioan Gârda, Cluj-Napoca)
Munca e sănătate
Munca însănătoşeşte
Şi-un prieten serios
Nu te-ajută, căci doreşte
Să te vadă sănătos.
(Eugen Ilişiu, Deva)
În sfârşit, mi-am cunoscut prietenii
Dovadă de prietenie-mi daţi,
În ploaie stând, sub cerul plumburiu,
Cerniţi şi uzi, iar să mă protejaţi,
Îmi puneţi şi capacul la sicriu!
(Vasile Larco, Iaşi)
Unor amici
Nu poate nimeni să-i despartă,
Că sunt, de câteva decenii,
De când se ştiu, amici la toartă –
Amici la toarta… damigenei!
(Ion Moraru, Galaţi)
Prietenie
Prietenu-i de Dumnezeu lăsat
Să te ajute-n lungul vieţii drum;
Îi spui că vrei să fii incinerat
Şi el te arde… nu atunci, acum.
(Dan Norea, Constanţa)
Adeverirea unui proverb
Pe-o-naltă funcţie călare
Alesul, bunul tău amic,
A trebuit s-ajungă mare
Să vezi şi tu cât e de mic.
(Elis Râpeanu, Bucureşti)
La catafalc
Acum, când soarta ne desparte,
Constat, muşcat de-un cinic gând,
C-am fost prieteni pân’ la moarte,
Dar n-am ştiut de ce, nicicând…
(Gheorghe Şchiop, Porumbacu de Jos)
Comentarii articol (0 )Nu exista niciun comentariu.
Adauga comentariu
Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.
Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre. Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Pe aceeasi tema
 
Alege să o susții! 
Promovare
 Publicitate
 Newsletter
|
Copyright © 2008-2026 ZVJ. Toate drepturile rezervate.
Ziarul Văii Jiului | De neoprit
