Am onoarea să vă prezint, astăzi, un OM deosebit, cu o biografie impresionantă. Absolvent al Universităţii de  Medicină  şi Farmacie „N. Testemiţanu” din Chişinău, Ion Cuzuioc nu este numai un medic apreciat, dar se implică şi în foarte multe acţiuni umanitare, fiind chiar preşedinte al Fondului Carităţii şi Sănătăţii din Republica Moldova. Activitatea i-a fost binecuvântată de însuşi Papa Ioan Paul al II-lea, cu care s-a întâlnit, în 1992, la Vatican. Pentru multe merite, a fost distins cu Ordinul „Gloria Muncii”, Titlul Onorific „Ambasador al Păcii” şi Distincţia „Coroana Păcii”.  Pe lângă atâtea preocupări, medicul Ion Cuzuioc îşi face timp şi pentru scris, fiind membru al Uniunii Scriitorilor din România, al Uniunii Epigramiştilor din România, dar şi al Uniunii Cineaştilor, Uniunii Umoriştilor, Uniunii Jurnaliştilor şi Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. Este cuprins în multe antologii, dar are şi un număr mare de volume personale. Cel mai recent volum, apărut anul acesta, este intitulat „Averea noastră - cugetarea” şi cuprinde aforisme rezultate dintr-o bogată experienţă de viaţă. De această dată, vă voi oferi ceva mai vesel - un grupaj de epigrame.

 

Epigrama                                        

Epigrama-i ca femeia,

Când cu poftă se consumă

La-nceput cu vorba ceea

Mai apoi c-a fost o glumă.

 

Dilemă

Pentru soaţă-ar fi minune,

S-o mai duc la mare vara,

Şi-aş risca de i-aş propune;

Dacă află secretara?...

 

Precauţie

Pe şeful meu l-au dat afară,

Şi nu-mi mai este cine-a fost, 

Dar eu i-am spus că-i o comoară, 

…Dacă-mi revine mâine-n post? 

 

Logică

Aş putea fi deputat

Şi, de ce nu, preşedinte,

Dar cu nimeni nu-s certat

Şi mai am un pic de minte.

 

Pe ultimul drum 

A fost un şef cu capul sus,

La toţi dicta, să-l ţină minte;

Azi nu-i uitat, de ei e dus,

Dar cu picioarele-nainte.

 

Bufetul

Bufetul ăsta, oameni buni,

E plin de bârfe şi minciuni,

Iar bufetarul, indecent,

Se crede şef de… parlament.

 

Prostul

Este-un tipic personaj

Plin de vicii din născare,

Dar având şi-un avantaj:

Că de toate-n cot îl doare.

 

Ideea

A născut şi el ceva -

O idee-n tărtăcuţă.

Cum se vede, tare-i grea:

Sar cu toţi să-l ia-n căruţă.

 

Unui bădăran

Într-un cap cât gămălia

A intrat tiptil prostia,

Dar problema e mai gravă:

S-a împotmolit în pleavă.

 

Vulpea în politică

(minifabulă)

Mânată de-un nesaţ etern,

Vânează noi dregătorii,

Dar şi ajunsă la Guvern,

Se ţine de... găinării.

 

Soacrele

Cu una-abia de mă împac

Şi când o văd mă iau fiori,

Dar vai de-amicul meu buimac,

Căsătorit de patru ori.

 

De pus la icoană

Nu mă plâng c-o duc în spate

Şi că-mi este soacra rea;

Ea e-o rară bunătate,

Că nici Dumnezeu n-o ia.

 

Vecină, dragă vecină

De când m-am pricopsit cu ea,

Mereu mă are în vizor

Şi astfel căsnicia mea

E teatru... cu un spectator.

 

Sufletistul

Sunt un mare sufletist,

Dau cămaşa de pe mine,

Mai ales că nu rezist, 

Goală, când o văd cum vine.

 

Strigătură modernă

Toate mamele din sat

În Italia-au plecat,

Iar copiii, nu-i secret,

Stau cu taţii... la bufet.

 

Justificare

Când îmi vede nasul roş’,

Eu soţiei mele-i spun

Că-s sămânţă de cocoş

Şi că-s neam cu... Moş Crăciun.

 

Din epoca evoluţiei

De-ar fi ştiut atunci maimuţa

Ce zile negre are-un om

Punea-n mişcare tărtăcuţa

Şi nu mai cobora din pom.

 

Înmormântare optimistă

În viaţă n-a ştiut de vicii

Şi a trăit conştiincios;

Sunt bucuroşi acum amicii,

Că-l duc la groapă... sănătos.

 

Sensul vieţii

Munceşte omul şi transpiră, 

Şi truda lui e ca un drog, 

Când toată viaţa el aspiră 

Să aibă-un falnic… necrolog.