Parcul Naţional Retezat este primul parc naţional din România, având mai mult de 60 de vârfuri de peste 1.500 de metri altitudine şi peste 100 de lacuri glaciare.

Munţii Retezat sunt printre cei mai sãlbatici şi atrãgãtori din întreg lanţul carpatin. Parcul Naţional Retezat are o rezervaţie naturalã, dispunând de o suprafaţã de 10.386 ha, incluzând 1.630 ha ale unei zone declarate Rezervaţie Ştiinţificã, denumitã „Gemenele”.

Rezervaţia gãzduieşte una dintre ultimele pãduri primare, neafectate, existente în Europa şi singura pãdure anticã amestecatã. Fauna este foarte diversificatã şi se simte cu adevãrat la ea acasã. Lupii, urşii bruni, porcii mistreţi, râşii, pisicile sãlbatice, caprele negre, cãprioarele şi cerbii, marmotele şi alte specii de rozãtoare, şoimii, acvilele, corbii etc. populeazã aceastã zo­nã uitatã de timp.

În 1979, Rezervaţia Ştiinţificã „Gemenele” a fost inclusã în sistemul internaţional al rezervaţiilor, prin programul de ocrotire al biosferei, coordonat de UNESCO.

Întrucât Parcul Naţional Retezat şi Rezervaţia Ştiinţificã „Gemenele” dispun de primele zone împãdurite ale Europei, a fost iniţiat un regu­lament pentru a proteja şi conserva aceste locuri minu­nate. Amintim din regulament: o taxã modicã perceputã la intrarea în parc; camparea este permisã doar în zonele desemnate (caba­na Pietrele, punctul forestier Câmpuşel, Zãnoaga, cabana Gura Zlata, Buta, Stâna de Râu, lacul Bucura, drumul forestier Lãpuşnicu Mare, Baleia şi Poiana Pelegii); focurile de tabãrã sunt permise doar în zonele amenajate (Pietrele, Câmpuşel, Buta, Baleia şi Poiana Pelegii);  distrugerea fondului forestier sub orice formã este total interzisã etc.

Prin respectarea acestor reguli de bun simţ, îi lãsãm şi pe ceilalţi sã se bucure de splendoarea Parcului Naţional Retezat. 

Accesul prin partea de sud a Retezatului se întinde de la oraşul Vulcan (partea esticã) pânã la capãtul Vãii, la Câmpuşel (în partea de vest). Accesul direct în parc se face în special prin zonele Cheile Buţii, la aproximativ 35 de kilometri V distanţã şi prin Câmpuşel, la circa 50 de kilometri distanţã de Petroşani.

În partea de nord a Retezatului, intrarea se poate face mai lesne, din DN 66, sau pe calea feratã, care este aproape paralelã cu şoseaua din Petroşani înspre sud sau spre Simeria, în nord.

Principalele trei porţi cãtre Rete­zatul de Nord sunt situate la sud de localitãţile Pui (care conduce spre cabana Baleia), Ohaba de sub Piatrã (care conduce spre cabanele Cârnic şi Pietrele) şi Cârneşti (care conduce spre sud pe DJ 685, ce a fost desemnat ca graniţa de vest a par­cului).

De curând, Parcul Naţional Retezat a primit şi denumirea de „Pan Park”, astfel atenţia europeanã îndreptându-se cãtre munţii Retezat, crescându-i cu mult prestigiul şi numãrul vizitatorilor care ajunge la câteva mii pe an.