După 23 august 1944, Ziua Internaţională a Muncii reîncepe a fi sărbătorită, intrând într-un alt timp istoric, „într-un ev aprins”. Odată cu dispariţia de pe scena politică a Partidului Social Democrat, propaganda comunistă confiscă, încet, dar sigur, semnificaţia acestei frumoase şi tradiţionale sărbători a clasei muncitoare. În 1945, 1 Mai este decretat de propaganda comunistă „primul 1 Mai liber”.

 

Liber, liber, dar… supravegheat

 

Din documentele poliţiei reiese că şi comuniştii, la adăpostul propagandei, urmăreau vârtos desfăşurarea evenimentului. Practic, notele informative comuniste nu diferă cu nimic de cele ale poliţiei capitaliste.

Cu patru zile înainte de 1 mai, la 27 aprilie 1945, Poliţia de Reşedinţă Deva atrage atenţia comisariatelor din subordine: „Suntem informaţi că în vederea zilei de 1 Mai a.c. elemente legionare şi hitleriste pregătesc o acţiune de afirmare a existenţei activităţii lor clandestine prin punerea la cale a unor atentate împotriva funcţionarilor vieţii democratice sau a militarilor sovietici, în conformitate cu ord. telegrafic Nr. 3730 S. din 27 aprilie 1945 al Dir. Gen. a poliţiei, în scop de prevenirea unor asemenea acte teroriste, întreprindeţi razii şi controlaţi ziua şi noaptea circulaţia în gări şi la ieşirile din oraş, pentru identificarea tuturor elementelor străine de localitate, reţinând pe cei ce nu vor justifica prezenţa”. Şeful poliţiei hunedorene, Iancu Tudoran, cunoştea problemele de efectiv cu care se confrunta poliţia şi cum punerea în aplicare a ordinului său necesita un personal numeros, oferă şi soluţia: „Pentru remedierea lipsei de personal, în executarea raziilor şi controlul circulaţiei se va face apel în cea mai largă măsură la concursul cetăţenilor voluntari verificaţi din punct de vedere politic”. Poliţistul şef al judeţului întăreşte ordinul de mobilizarea generală - „Întreg personalul poliţienesc va fi folosit, concentrat pentru executarea diferitelor măsuri în raport cu urgenţa lor, evitându-se dispersarea personalului”, arătând şi modalitatea de supraveghere a clasei muncitoare: „Păstrând discreţia necesară, veţi desemna oameni de încredere care să participe la manifestaţiile şi întrunirile unde doresc în ziua de 1 Mai a.c., pentru a demasca eventualii turburători şi a împiedica să comită acte necugetate. În ziua de 1 Mai a.c. veţi raporta acestei poliţii situaţia telefonic la orele 10, 17 şi 22”.

În cremenea nopţii de 30 aprilie – 1 Mai, la orele 24, Poliţia de Reşedinţă Deva comunică telefonic unele modificări ale ordinului din 27 aprilie: „Se va raporta telefonic acestei poliţii situaţii la orele 9 şi 21, între orele 15 şi 16. Se vor transmite la ora precisă dări de seamă asupra desfăşurării manifes­tărilor din sectorul d-voastră, pre­ci­zându-se nr. participanţilor, defilări, serbări, discursuri ţinute etc. De asemenea se va menţiona dacă s-a semnalat vreun act de provocare şi din partea cui”.

 

Lozincile F.U.M.

 

Importante pentru înţelegerea atmosferei adunărilor de 1 Mai sunt lozincile. Din „Scânteia” aflăm care au fost lozincile livrate clasei muncitoare de Frontul Unic Muncitoresc: „Moarte fasciştilor, libertate popoarelor!”, „Trăiască România democrată liberă şi independentă”, „Trăiască Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste!”, „Trăiască în veci prietenia dintre poporul român şi poporul sovietic”, „Trăiască bravele trupe ale generalilor Dăscălescu şi Atanasiu, mândria naţiunii române!”, „Trăiască glorioasa Armată Roşie eliberatoare şi străluciţii ei comandanţi”, „Trăiască guvernul de concentrare democratică Petru Groza”, „Trăiască unitatea de muncă şi luptă a muncitorimii, ţărănimii şi intelectualităţii pentru consolidarea democraţiei în ţara noastră!”, „Trăiască Mareşalul eliberator Iosif Visarionovici Stalin”, „Trăiască România democrată!”, „Poporul român sărbătoreşte primul său 1 Mai liber”. 

 

1 Mai. Vedere din Lupeni

 

Fiecare comisariat de poliţie se conformează ordinului, raportând telefonic situaţia. Dintre acestea reţinem rapoartele Comisariatului de Poliţie Lupeni din 1 Mai.

Primul raport dat la orele 9 dimineaţa: „(…) Avem onoare a vă raporta că serbarea zilei de 1 Mai în acest sector a decurs în perfectă linişte. Nu s-a semnalat nici un incident”.

Raport nr. 2 (orele 15): „(…) Avem onoare a vă raporta că ziua de 1 Mai a fost sărbătorită în localitate astfel: Dimineaţa, la orele 6, au început a se aduna în faţa Primăriei muncitori din mină şi fabrici, femei şi copii, în vederea plecării la Surduc. Au luat parte membrii partidului comunist, în frunte cu Dl. Sârbu, primarul comunei, Partidul Social Democrat în frunte cu Dl. Păcuraru, membrii organizaţiei Frontul Plugarilor, lucrătoare, lucrători şi copii, de asemenea, tineretul progresist. Muzica muncitorilor încă de la orele 5 dimineaţa a cântat pe toate străzile oraşului, după care s-a plasat în faţa Primăriei. Dl. primar Sârbu a ţinut o scurtă cuvântare despre importanţa zilei, aducând elogii M.S. Regelui, armatei române şi aliaţilor, după care a luat cuvântul dl. ajutor de primar Borsay, vorbind în limba maghiară asistenţei acelaşi lucru şi încheind cu aceleaşi elogii. La orele 7,45 întreaga asistenţă, în frunte cu conducătorii respectivi, s-a încolonat şi a pornit spre bariera Petroşani în perfectă ordine. Pe tot timpul parcursului muzica muncitorilor a executat marşuri. Incidente nu s-au semnalat”. 

 

1 Mai. Vedere din Petroşani

 

Din Lupeni ne mutăm în cealaltă extremitate a Văii Jiului, la Petroşani. Care a fost atmosfera aici aflăm din relatarea „Primul 1 Mai liber în Valea Jiului” publicată în organul de presă judeţean al Partidului Comunist Român: „În ajunul zilei de 1 Mai, spre marea bucurie a minerilor din Valea Jiului, a sosit tov. ANA PAUKER să participe cu muncitorii la serbarea primului 1 Mai liber. Începând de la orele 5 dimineaţa, fanfara minieră străbate străzile oraşului (Petroşaniului – n.a.), sunând prin marşuri deşteptarea. Drapelul roşu şi tricolorul românesc fâlfâie pe toate casele. În toate vitrinele se găsesc portretele iubiţilor conducători ai clasei muncitoare, Marx, Engels, Lenin şi Stalin; la sediul P.C. (Partidul Comunist – n.a.), tov. Ana, Gheorghiu-Dej, Luca şi Teohari (Georgescu – n.a.). În faţa cazinoului sindicatului funcţionarilor (actualul Teatru Dramatic „Ion D. Sîrbu” – n.a.), deoparte un bloc de cărbune, de alta o roată dinţată împodobită cu roşu simbolizează mina şi industria. În balconul primăriei (Primăria Petroşani era situată atunci în actualul cartier Petroşani-Nord, prin Piaţa Victoriei – n.a.), tov. Ana, tov. ministru Adrian şi autorităţile locale primesc defilarea muncitorilor şi plugarilor în ordinea următoare: minerii din Lonea împreună cu Frontul Plugarilor călări, Petrila cu gărzile cetăţeneşti pe biciclete împodobite ş.a.m.d. În faţa primăriei are loc aşezarea pietrei fundamentale a monumentului primului minier din lume Stahanov dând mâna cu un miner din Valea Jiului. Vorbeşte tov. primar ing. Chirca, salutând pe tov. Ana şi subliniind importanţa acestui monument. Vorbeşte apoi tov. Pătraşcu care, printre altele, spune: Primul 1 Mai liber în această ţară nouă democratică este o bucurie mare. Cu toate condiţiile grele de trai, muncitorii mineri fac sforţări uriaşe să sprijine guvernul lor, guvernul Groza. Clasa muncitoare unită în Frontul Unic Muncitoresc este pe calea cea bună, e un semn că vom reuşi să învingem toate piedicile pentru a face o Românie liberă democratică şi fericită. Placa a fost aşezată de minerii care s-au evidenţiat în producţie, Letan Petru, Cârbean Ştefan, Glogan Vasile, Tămaş Gheorghe, Ioan Eftimie, Secăluş Ştefan, Gros Ioachim, Lazăr Aluas, Kormusek Mihai şi Halonic Teodor”.

După consumare momentului oficial, manifestanţii se îndreaptă în coloane, pe jos, cu fanfara în frunte şi cu drapelele naţiunilor unite fluturând, spre Câmpia Surducului, locul tradiţional de petrecere a zilei de 1 Mai a muncitorimii din Valea Jiului.

 

Pe Câmpia Surducului cu Ana Pauker

 

Manifestanţii din estul Văii Jiului fac joncţiunea cu cei din vestul Văii. „Pe platoul de la Surduc se întâlnesc muncitorii şi plugarii din: Cimpa, Pui, Lonea, Petrila, Lupeni, Vulcan, Aninoasa şi Petroşani. Dealurile sunt pline de oameni, câmpiile sunt înnegrite de mulţime, peste 50.000 de oameni serbează primul 1 Mai liber în Surduc”, relatează cu frenezie propagandistică „Zori Noi”.

La prezidiul activ din tribună i-au loc tovarăşii comunişti Sârbu, Farkaş şi Şibetean şi tovarăşii social-democraţi Şoit şi Gârboveanu. Conform cutumei este ales şi un prezidiu virtual, numit de onoare format din conducerile centrale ale Partidului Comunist Român şi Partidului Social Democrat, guvernul sovietic şi român, şi tovarăşul Stalin.

Numărul mare al vorbitorilor relevă o rezistenţă la discursuri a clasei muncitoare. Au luat cuvântul: căpitanul Demişov (în numele Armatei Roşii), maiorul Bacalu şi căpitanul Vântu (în numele Armatei Române), Adrian Dumitru (ministru subse­cretar de stat la Ministerul Industriei şi Comerţului pentru Industria de Război, în numele guvernului), Nicolescu (în numele Uniunii Sindicatului Minier), Tătar (în numele Sindicatului Minier Aninoasa), Cotoţ (din partea Sindicatului Petroşani), Borşai (în numele Sindicatului Lupeni), Muţiu (Sindicatul Vulcan), Gherman (Sindicatul Textil Vulcan), Tilici (în numele funcţionarilor din Valea Jiului), Cornăţeanu (Apărarea Patriotică), ing. Florescu (UP), Scorei şi Saturn (Frontul Plugarilor), Birtalan (Uniunea Populară Maghiară), Bădiceanu (în numele femeilor demo­crate), Robert Martin, ing. Nădaş (administratorul Soc. Petroşani) şi, bineînţeles, Ana Pauker.

În 1945, Ana Pauker (născută Hanna Robinson) avea 52 de ani şi era preşedinta Uniunii Femeilor Antifasciste din România şi membră a Comitetului Central al PCR. Discursul acesteia nu iese din şabloanele propagandistice ale epocii: „Chiar în zilele cele mai senine, cum e ziua de astăzi, trebuie să ne amintim de răul ce am suferit de pe urma războiului fascist, tocmai pentru a ne întări în datoria noastră de a lupta cu toţii din toate puterile pentru a împiedica un nou război imperialist. Ca să nu fim din nou oprimaţi, clasa muncitoare trebuie să se unească şi să ridice ţara. Muncitorii trebuie să creadă în puterea lor, deoarece ei stau în fruntea luptei pentru refacerea ţării. Numai ridicând ţara o vom face puternică, gata să reziste ca o stâncă oricărei presiuni. Suntem o ţară mică, dar avem o ţară mare prietenă. Această prietenie trebuie să ştim s-o câştigăm, să ţinem capul sus şi să ducem până la capăt lupta împotriva fiarei hitleriste, urmând exemplul eroilor muncii. (…) La viitorul 1 Mai ne vom întâlni şi mai veseli, mai siguri că am făcut mai mult pentru a împiedica pe imperialiştii fascişti să-şi ajungă scopul”.

 

Premii pentru mineri. Bal la cazinou  

 

Pentru câţiva mineri fruntaşi sărbătorirea zilei de 1 Mai a avut şi o finalitate în… buzunarul lor. Inginerul Braha i-a cadorisit cu niscai bani pe minerii: Carol Gabora (80.000 lei; acesta lucrând de 51 de ani în mină), Petru Letan, Alexandru Ioanec şi Francisc Crişan (20.000 lei). În afară de cei 4 ortaci, încă 300 de mineri au fost recompensaţi cu premii variind între 15.000 şi 20.000 lei.

Ziua de 1 Mai pe Câmpia Surducului s-a încheiat printr-un spectacol artistic. După care, la întoarcerea la Petroşani, la Cazinoul Muncitoresc a fost mare bal, cu muzică şi bufet asortat, care a ţinut până-n zori.

 

Retragerea la Lupeni 

 

La orele 21, Muşat, şeful Comisariatului de Poliţie Lupeni, raportează telefonic încheierea zilei de 1 Mai: „(…) participanţii la serbările zilei de 1 Mai 1945, care au plecat la Lupeni, în număr de circa 3.000 oameni la Surduc, s-au întors prin transport cu trenul la orele 19. Al doilea transport s-a efectuat la orele 20,30. Sosirea în localitate s-a efectuat în perfectă ordine. Până la această oră nu avem de semnalat nici un incident”.

Cum, după cum s-a văzut, în Valea Jiului 1 Mai a fost sărbătorit în linişte, ne întrebăm ce rost a mai alerta poliţiei: „Suntem informaţi că în vederea zilei de 1 Mai a.c. elemente legionare şi hitleriste pre­gătesc o acţiune de afirmare a existenţei activităţii lor clandestine prin punerea la cale a unor atentate împotriva funcţionarilor vieţii democratice sau a militarilor sovietici”… Probabil, de a menţine vigilenţa trează. Căci, se ştie, duşmanul clasei muncitoare nu doarme. 

   

Valea Jiului în „Scânteia”

 

Din rubrica „Ştiri muncitoreşti din toată ţara” din „Scânteia” spicuim câteva informaţii referitoare la Valea Jiului: „De la 12.850 tone de cărbuni extrase în luna noiembrie, muncitorii din Valea Jiului au ajuns la 18.870 tone în luna martie, şi în cadrul întrecerii de 1 Mai vor să ajungă la 20.000 tone”; „În Valea Jiului s-a constituit o comisie pentru colectarea unui fond din care se va ridica o statuie vestitului miner sovietic Stahanov”; „La Petrila s-au confecţionat 4 table de piatră de mărimea 4 pe 2 m, care se vor monta la intrările în galerii. Ele poartă următoarele inscripţii roşii: Puţul Ana Pauker, Mina Gheorghiu-Dej, Preparaţia 1 Mai liber, Strada Vasile Luca”; „La abatajul frontal dintr-o mină din Lupeni, unde a fost pericol de foc, s-au executat lucrările de asanare cu cea mai mare rapiditate. O echipă de şoc compusă din mineri, mecanici, artificieri, maeştri şi ingineri au reuşit să străpungă în termen de 3 zile vechiul preabataj de 39 m lungime, în condiţiuni grele de temperatură. Inginerul Duma Ştefan a stat în fruntea muncitorilor tot timpul, zi şi noapte. La propunerea sindicatului, Direcţia Minelor i-a premiat pe bravii mineri cu suma de lei 100.000”; „La Petroşani s-a înfiinţat o Şcoală Populară de Artă şi Cultură, care are 8 secţii: limbi străine, artă dramatică, coregrafie, pictură, presă şi propagandă, muzică instrumentală, canto şi dans. Elevii, copiii muncitorilor şi muncitorii înşişi sunt complet scutiţi de taxe. Până acum s-au înscris cca. 400 de elevi şi eleve. Pentru încurajarea elementelor valoroase s-a deschis un concurs pentru cea mai bună piesă originală, având ca subiect viaţa muncitorilor mineri”; „Tinerii din Lupeni au început o întrecere patriotică cu cei de la Aninoasa”; „La Petroşani muncitorii s-au angajat să lucreze săptămânal un schimb de 8 ore în plus pentru ridicarea producţiei”.

• 
• 
• 
•