Prima emisiune despre Valea Jiului a radioului România Liberă

Duminică, 18 septembrie 1949, de la orele 11,30 este anunţat un eveniment deosebit: Postul de radio România Liberă difuzează prima emisiunea specială realizată în Valea Jiului - „Mineri, maiştri şi tehnicieni mineri! Participaţi cu toţii la audiţiile colective, organizate în toate centrele muncitoreşti din regiune. Ascultaţi cu toţii emisiunea pentru Valea Jiului a postului de radio România Liberă!”.

Întrucât, în acei ani, clasa muncitoare era pauperă şi nu prea avea în proprietatea sa radiouri, dar şi pentru a desface propagandistic evenimentul, se organizează în toată Valea Jiului audiţii publice. Una dintre acestea este anunţată a se desfăşura la Casinoul Muncitoresc din Colonia de Jos a Petroşaniului. 

Prin urmare, cei care nu şi-au fixat radiourile pe lungimea de undă 48,3 s-au adunat la Casinoul Muncitoresc. Iată cum descrie ziarul local audiţia colectivă: „La Petroşani audiţia colectivă a fost organizată la Casinoul Muncitoresc. Minerii şi tehnicienii mineri au venit în număr mare, umplând sala. Printre cei din sală ascultând cu atenţia încordată, se puteau vedea fruntaşii în producţie ca Eugen Csaszar - miner la sectorul IV al minei Petrila, Cuderna Emil, fruntaş de la mina Petrila ş.a. Montajul radiofonic, deosebit de interesant, i-a captivat pe toţi, transpunându-l parcă în abatajul lui Pop Ludovic de la Petrila, la locul de muncă al lui Poboreni Alexandru de la Lupeni sau la şedinţa de consfătuire a grupei lui Cuderna cu grupa lui Muntean Vasile de la Petrila. (…) S-au auzit consfătuindu-se cum să muncească pentru a da o producţie mai mare, s-au entuziasmat de realizările fruntaşilor, au învăţat din metodele lor de muncă împărtăşite prin radio. Scenele Lipsa din abataj le-a arătat tuturor rezultatele negative ale abatajelor cu nemotivate, luând hotărârea de a lupta împotriva lor. De asemenea, minerii au putut vedea (de fapt, auzi - n.a.) rolul important pe care l-au avut în obţinerea frumoaselor lor succese datorită maşinilor şi uneltelor sosite din U.R.S.S. Noi, minerii - a spus după terminarea audiţiei minerul Csaszar Eugen - am primit cu bucurie ştirea că se va organiza o emisiune specială pentru cei din Valea Jiului. Şi aşa cum ne-am aşteptat, sala a fost plină de învăţăminte pentru noi. Fiindcă nu a făcut numai cunoscută la întreaga ţară lupta noastră pentru cărbune, ci ne-a ajutat şi nouă să ne îmbunătăţim munca. Ne-a întărit hotărârea noastră de a munci pe mai departe - aşa cum Partidul ne învaţă - pe bază de întrecere socialistă, utilizând metodele cele mai avansate de muncă. Programul muzical şi scenele ne-au plăcut de asemenea mult. Am vrea ca asemenea emisiuni să aibă loc cât mai des”.

Faţă de muncitorii din Petroşani şi Petrila, care au ascultat pe scaunele din sala Casinoului Muncitoresc, cei din Lupeni au fost dezavantajaţi, aici audiţia făcându-se „în piaţă, cu ajutorul megafoanelor. Un însemnat număr de muncitori mineri cu familiile lor au venit să asculte împreună programul închinat muncii lor, să se schimbe impresii şi păreri”.

Fiind curios să ascult această emisiune, l-am rugat, în primăvara anului 2012, pe Ilie Pintea, corespondentul Radio România Actualităţi în Valea Jiului, să caute în fonoteca radiodifuziunii române această emisiune antologică. Din păcate, căutările sale nu au avut succes.

 

Ansamblul sovietic de cântece şi dansuri Beriozka

Ansamblul de cântece şi dansuri Beriozka a fost înfiinţat în 1948 de tinerii colhoznici din regiunea Kalinin, care s-au evidenţiat la un concurs al artiştilor amatori din această regiune, punând în valoare „jocurile poporului, muzica poporului, costumele lui cele mai pitoreşti”. În septembrie 1949, ansamblul Beriozka a fost laureat al Festivalului Mondial al Tineretului de la Budapesta.

În dimineaţa zilei de 22 noiembrie 1949, ansamblul este întâmpinat în gara Petroşani de reprezentanţii Judeţenei PMR, ARLUS, UTM, de pionieri, de mineri şi de momârlanii din Livezeni. În momentul sosirii trenului, fanfara minieră din Petroşani a intonat Imnul Sovietic, iar Ştefan Konicska, secretarul filialei Petroşani ARLUS, le-a adresat urări de bun venit. Momârlanii din Livezeni le-au dăruit flori oaspeţilor. În numele artiştilor sovietici, Vasilievici Runcu a mulţumit gazdelor pentru primirea făcută.

În faţa unor săli arhipline, în după amiaza aceleiaşi zile de 22 noiembrie, artiştii sovietici susţin la Casinoul Muncitoresc două spectacole în care, în afară de renumiţii dansatori, au mai evoluat violonistul Alexei Goruhov (laureat al Festivalului de la Budapesta), pianista Veronica Petrovskaia (solistă a Filarmonicii de Stat din Moscova), mezzosoprana Zara Doluhanova, solistul Abraham Macarov.