Nesperat de multă lume a fost, ieri, în holul de la intrare şi în sala Cinematografului „Luceafărul” din Vulcan, unde a fost vernisată, înainte de a lua calea localităţilor din sudul ţării, expoziţia de fotografii avându-l ca subiect pe Eroul Necunoscut.

 

Doamna prof.dr. Valeria Bălescu, 

muzeograf la Muzeul Militar Naţional „Ferdinand I”, care însoţeşte imaginile fotografice în oraşele în care aceste sunt expuse, a mărturisit, la un moment dat - şi, observându-o, nici nu se pune în discuţie dacă a fost sinceră - că principalul merit pentru o prezenţă atât de numeroasă este al primarului Gheorghe Ile. „Este foarte important când însuşi primarul se implică în organizarea şi desfăşurarea activităţilor culturale, a spus doamna muzeograf, iar acest mod de acţiune dă de la început gir evenimentului şi-i asigură reuşita scontată”. 

 

Sunt sigur că

nu toţi dintre zecile de copii de şcoală din sală au ştiut cum a fost ales Eroul Necunoscut. La fel de posibil este ca ei nici să fi auzit vreodată despre el, dar, după vizionarea filmului, după expunerea doamnei prof.dr. Valeria Bălescu şi după ce au văzut fotografiile de pe hol, este clar că ei au plecat de la eveniment lămuriţi cu lecţia de istorie învăţată. O lecţie despre eroi, eroism şi dragoste faţă de rege şi de ţară.

 

Ţară pentru salvarea 

căreia de la pierire şi, apoi, pentru reîntregirea ei au pierit, în luptele din Primul Război Mondial, sute de mii de soldaţi români. Elevii au aflat că desemnarea Eroului Necunoscut printr-o procedură care să nu nască, ulterior, suspiciuni nu a fost un moft al cuiva. Nu doar că s-a procedat similar ca şi în celelalte ţări foste beligerante, ci, a subliniat doamna profesor doctor, acest lucru poate fi luat şi ca o continuare a mitului eroului, obicei datând din antichitate. Nu voi intra în amănunt despre ceea ce s-a petrecut în 1923, la Mărăşeşti, când, dintre zece sicrie cu rămăşiţele pământeşti ale unor soldaţi rămaşi necunoscuţi, a fost ales cel al Eroului Necunoscut. Care, apoi, a fost dus, cu onoruri militare, şi depus în locul special ales în Parcul Carol I. 

 

Vreau doar să insist pe dreptatea care 

s-a făcut prin readu­cerea aici, în 1991, în Parcul Carol I, a osemintelor sale. Asta, fiindcă puţini au ştiut că, în anii cinzeci, regimul comunist l-a exilat pe Eroul Necunoscut în Mausoleul de la Mărăşeşti. Loc în care politrucii de atunci nici măcar nu s-au sinchisit să-i găsească un loc de veci în interior, ci l-au depus în faţa intrării. De fapt, îmi amintesc, elevilor excursionişti care, cu zeci de ani în urmă, vizitau mausoleul nu li se sufla o vorbă despre această mutare, locul de veci de la Bucureşti al Eroului Necunoscut fiind luat abuziv de către eroii comunişti. La modă, din fericire, doar şaizeci de ani.

 

„Suntem datori

să-i cinstim pe eroi şi să le ducem pe mai departe moştenirea”, mi-am notat că a spus, în încheiere, doamna Valeria Bălescu. Tot doamna profesor dr. a fost cea care, după ce a coborât de pe scenă, a dăruit câte un DVD cu filmul vizionat cu câteva minute înainte fiecărei şcoli din Vulcan. Este un film realizat de către dumneaei, împreună cu un colectiv de la muzeul militar bucureştean, în care – a fost mărturisirea domniei sale – a pus foarte mult suflet. Nici nu cred că mai era nevoie de această precizare, din moment ce acest lucru a putut fi observat imediat şi a răzbătut din fiecare cuvânt al dumneaei. 

• 
• 
• 
• 
• 
•