22.06.2009,  16:31:31 | 0 comentarii | 589 vizualizari
Reporter în istorie Minunile lumii moderne (III)


de Ziarul Vaii Jiului
Statuia Mântuitorului din oraşul Rio de Janeiro 
Statuia lui Iisus Hristos este emblema oraşului Rio de Janeiro din Brazilia. Cristo Redentor, aşa cum îi spun localnicii, are 39,6 metri înălţime şi cântăreşte 700 de tone. Este amplasat pe vârful Muntelui Corcovado, la o înălţime de 700 de metri. Ideea ridicării unei statui imense a Mântuitorului pe Corcovado a fost lansată în 1850, când preotul catolic Pedro Maria Boss a cerut finanţare de la Prinţesa Isabela pentru a construi un monument religios impunător. Prinţesa nu a fost însă de acord, iar în 1889, când Brazilia a devenit republică, dorinţa preotului a devenit o utopie. În 1921 a fost făcută o a doua pro­punere pentru ridicarea monumentului. În acest scop, Arhidieceza din Rio de Janeiro a organizat un eveniment pentru strângerea de fonduri. Când a fost strânsă o sumă suficientă de bani, s-au realizat machete ale monumentului. A fost ales proiectul inginerului Heitor da Silva Costa, iar sculptorul care a realizat statuia a fost francezul Paul Landowski. După zece ani de muncă, în 1931, statuia Cristo Redentor a fost dezvelită. În 2006, la baza statuii a fost deschisă o capelă, pentru a le permite brazilienilor să participe la slujbe sau să se căsătorească sub simbolul oraşului Rio de Janeiro.
 
Oraşul Fiilor Soarelui, Machu Picchu
Construit de civilizaţia Inca (“Fiii Soarelui”, în traducere), oraşul Machu Picchu rămâne un mister pentru lumea noastră. Ruinele lui au fost redescoperite în 1911, dar, deşi a trecut un secol, cercetătorii nu au aflat de ce incaşii au părăsit oraşul fără să fie atacaţi de conchistadori. Cercetând fotografiile făcute oraşului din avion, specialiştii în civilizaţia amerindiană au arătat că labirintul Machu Picchu reflectă simbolul vieţii pline de meandre, drumul mergând întotdeauna înainte, spre moarte. Cetatea a fost înălţată în 1450 de suveranul incaş Pachacuti şi abandonată inexpli­cabil după un veac. Incaşii au făcut descoperiri remarcabile în multe sectoare ale societăţii: medicină, agricultură şi industrie uşoară. Agricultura este însă domeniul care le-a permis să se dezvolte cel mai bine, asigurându-le în primul rând hrana de zi cu zi. Dieta incaşilor presupunea în primul rând peşte, verdeţuri, nuci şi carne de porc de Guineea. Însă ingredientul de bază în alimentaţia incaşilor era porumbul, pe care îl foloseau atât la prepararea unor feluri de mâncare, cât şi pentru realizarea de băuturi alcoolice. Una dintre acestea este “chica”. Incaşii sunt cei care au folosit pentru prima oară drept sistem de conservare a mâncărurilor congelarea şi uscarea fructelor, a legumelor şi a cărnurilor. Metoda era foarte simplă, având în vedere că în acele vremuri tehnologia era primitivă.
De exemplu, lăsau cartofii peste noapte afară şi aceştia îngheţau. Pe timpul zilei apa se evapora, apoi iarăşi erau lăsaţi peste noapte, până când cartofii se uscau. În felul acesta, cartofii putea fi păstraţi şi consumaţi timp de un an. Acelaşi procedeu îl foloseau şi cu carnea de vită. Peruanii care trăiesc în zonele muntoase respectă şi azi portul tradiţional pe care îl foloseau şi în urmă cu sute de ani.
 
Chicen Itza, legende şi minuni (Mezoamerica)
Mayaşii au trăit în America Centrală, pe un teritoriu trapezoidal incluzând porţiuni situate azi în Mexic, Guatemala şi Belize. Multe dintre oraşele lor au fost construite pe terenuri de unde se putea extrage apa cu uşurinţă. Dovada este numele oraşului Chichen Itza, care se traduce prin “Fântâna bună a celor din Itza”. Apogeul civilizaţiei mayaşe coincide cu edificarea ma­rilor construcţii piramidale, în seco­lele VIII-XIII d.Hr. La Chichen Itza, capitala Imperiului de Jos, supranumit şi Imperiul Şarpelui cu Pene, există câteva capodopere inconfundabile. Templul Kukulcan, înalt de 24 de metri, cu câte o scară pe fiecare dintre cele patru feţe laterale, având în total 365 de trepte, ne duce cu gândul, neverosimil, la calendarul gregorian. Calendarul mayaş era bazat însă pe un ciclu de 52 de ani, în care ziua de 21 decembrie 2012 figura ca “sfârşitul lumii”! Templul Kukulcan este astfel cons­truit încât la echinocţiu umbra care cade pe laturi descrie un şarpe în mişcare, reprezentând spiritul regelui toltec protector, Quetzalcoatl. (Va urma)
 
Petru Bolog - Cimpa
Documente: Magazin istoric, presa vremii şi reviste

Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 9 ori 4  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii


Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal




- - -
Bannere şi mesh-uri publicitare - click pentru a comanda online!

_____
Flyere, pliante, broşuri, afişe, cărţi de vizită, mape, formulare...
_____
Cataloage promoţionale 2024
_____
Plăcuţe şi indicatoare pentru case, blocuri, sedii
_____
Rame click - comandă online!
_____
Panou decorativ pentru interior sau exterior – tu alegi designul!
_____
Steaguri publicitare - click pentru a comanda!
_____
Stâlpi pentru delimitare (opritori, de ghidare) - comandă online!






_____
Cataloage promoţionale 2024


Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!
_____
Bannere şi mesh-uri publicitare - click pentru a comanda online!
Promovare
Publicitate
Newsletter