Visul fiecărui dramaturg este să fie jucat. Iar visul fiecărui dramaturg jucat este să fie jucat la Bucureşti. Din acest punct de vedere, Valeriu Butulescu este un norocos. Deşi a debutat la Petroşani, cu comedia „Hoţul cinstit”, în 1993 (regia Rodica Băiţan) piesa a fost prezentată, printr-un turneu memorabil la Bucureşti chiar pe scena (mică) a Teatrului Naţional...

În 1995, la Sala Oglinzilor a Uniunii scriitorilor, „Theatrum Mundi”, în regia lui Dan Victor, prezintă drama lui Valeriu Butulescu „Iarnă în Rai”, iar în 2007, la Teatrul „Majestic”, Mihai Lungeanu montează drama aceluiaşi autor, „Infinitul Brâncuşi”, cu Ştefan Iordache în rolul principal.

„Insula Femeilor” căreia i s-a decernat Premiul 1 la Festivalul Comediei Româneşti FESTCO 2009 este prezentată într-un spectacol lectură la Teatrul de Comedie Bucureşti, în regia Gabrielei Dumitru. Aceeaşi piesă este relua­tă într-un spectacol de „Teatrul Metropol”, în regia lui Mircea Marin. Şi, în anul 2012, „Insula Femeilor” este montată, tot în Capitală, de Cristian Bajora pe scena „În Culise”. Aceeaşi trupă dramatică prezintă drama „Rugul aprins”, în cadrul Teatrului Naţional Radio”, în anul 2013,

Dar cea mai jucată piesă de Valeriu Butulescu la Bucureşti rămâne „Pacea cu zmeii”. Au prezentat-o, pe rând teatre, precum „Andantino” şi „Dionoia, în 20102 (regia: Ştefan Iordache, respectiv Sidonia Bogomaz). Apoi de către Teatrul „În pod la Historia)” şi, pe 24 iulie, de către trupa neconvenţiona­lă „Teatrul Roşu”, în regia Irinei Enache.

Premiera, de la care prezentăm aceste imagini, a fost o reuşită. Într-o sală plină, cei patru actori Irina Enache, Marian Simion, Iulian Ilinca şi George Macrea - au încântat publicul, printr-un joc îndrăzneţ, pe un text care ia în răspăr toate canoanele basmului românesc, atins şi el de criza economică şi de tranziţie. Ileana Cosânzeana curăţă cartofi într-o garsonieră din Ferentari, pentru că soţul ei, Făt-Frumos, şi-a pierdut farmecul, dar şi puterea politică de odinioară. Singurul slujitor care i-a rămas fidel este Calul, restructurat profund, transformat de Reformă într-o mârţoagă. Făt-Frumos a încercat zadarnic să se angajeze, a funcţionat o vreme ca gardian public, apoi a fost „bodiguard” la un negustor de vechituri. Intriga piesei este amplificată de Zmeul Zmeilor, care încă îi dă târcoale blondei Cosânzene, sub privirea indiferentă a lui Făt-Frumos.

Spectacolul a avut un ritm antrenant, captând admirabil atenţia publicului spectator. Reproducem alăturat imagini de la acest remarcabil eveniment cultural (Al. H.)